Parlamentul Romaniei
Hotarare nr. 24/2004
din 28/12/2004
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1265 din 29/12/2004

pentru acordarea increderii Guvernului

ANEXA Nr. 2
PROGRAM DE GUVERNARE
pe perioada 2005-2008
(transporturi, constructii, turism)

CAPITOLUL 14
Politica in domeniul turismului

Turismul national va fi orientat si integrat in tendintele regionale si mondiale, din punct de vedere al dinamicii si orientarii in structurarea ofertei.
Obiectivele pe care Guvernul Romaniei si le-a fixat in domeniul turismului sunt:

  • cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei
  • diversificarea ofertei si cresterea calitatii serviciilor turistice

Prin aceste obiective Guvernul Romaniei isi propune cel putin o dublare a veniturilor din turism pana in anul 2008.
Principalele masuri pe care Guvernul Romaniei le va promova pentru valorificarea potentialului turistic national privesc urmatoarele aspecte:

  • definirea si promovarea unui brand turistic national pentru individualizarea, personificarea si asigurarea unei atractivitati specifice ofertei nationale, atat pentru consumatorii finali, cat si pentru investitori;
  • stabilirea prioritatilor in dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului in corelatie cu dezvoltarea infrastructurii generale;
  • cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investitiilor transfrontaliere, imbunatatirea procesului de instruire si protejarea mediului natural;
  • functionarea organismelor de consultare dintre industria turistica si administratia publica la nivel central si local;
  • transferarea catre sectorul privat, in conformitate cu practica internationala, a activitatilor de marketing si promovare, licentiere, brevetare si clasificare in turism;
  • utilizarea unei cote-parti din fondurile pentru conversia profesionala a persoanelor aflate in somaj, pentru scolarizarea si pregatirea acestora in meserii si ocupatii specifice turismului;
  • imbunatatirea si finantarea formelor educationale de profil (licee de turism si facultati de profil);
  • informatizarea actiunii de promovare a turismului.

CAPITOLUL 16
Politica privind amenajarea teritoriului

Politicile de dezvoltare spatiala trebuie sa contribuie la coeziunea economica si sociala a localitatilor si regiunilor, la cresterea competitivitatii, precum si la conservarea diversitatii culturale si a capitalului natural. In acest sens, politicile de dezvoltare spatiala pe care Guvernul Romaniei le va promova vor fi axate pe urmatoarele obiective majore:

  • dezvoltarea echilibrata si policentrica a sistemului urban, precum si realizarea parteneriatului intre zonele urbane si rurale
  • dezvoltarea unui sistem integrat de transport si comunicatii ca suport pentru formarea si expansiunea sistemului urban de tip policentric si pentru a realiza pe aceasta cale o integrare a regiunilor de dezvoltare economica in spatiul economic si politic european
  • conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturale.

A. Constructia institutionala
In temeiul principiului descentralizarii, subsidiaritatii si proportionalitatii, politicile de dezvoltare spatiala se vor aplica preponderent de consiliile regionale, consiliile judetene, primarii si agentii de dezvoltare regionala, Guvernul limitandu-si rolul la reglementari ce urmaresc dezvoltarea pietelor, controlul calitatii in constructii si designul urban.
A.1 . Dezvoltarea zonelor urbane policentrice si relatia dintre mediul urban si rural
Pentru a stimula competitivitatea, relatiile economice de interdependenta si pentru a da o dimensiune spatial-functionala dezvoltarii, atat Guvernul, cat si primariile si agentiile de dezvoltare regionala - ca structuri de suport tehnic - vor colabora pentru:

  • identificarea si stabilirea zonelor de dezvoltare urbana policentrica, pentru a facilita deconcentrarea spatiala, dezvoltarea si extinderea functiilor urbane catre zonele periferice, periurbane si localitatile aflate la distanta scurta de aglomerarile urbane in afara zonei periurbane;
  • incurajarea formarii retelelor de dezvoltare policentrica. Aceste retele vor fi structuri de cooperare si coordonare intre autoritatile administratiei publice locale infiintate cu rolul de a elabora si a aplica planuri de dezvoltare a zonelor urbane policentrice. Aceste planuri vor cuprinde planurile de dezvoltare locala comprehensiva si PUG-urile (planurile de urbanism general) si se vor integra, la randul lor, in planurile de dezvoltare judeteana si regionala;
  • stabilirea cooperarii intre universitati, centre de cercetare si autoritatile locale si regionale pentru infiintarea tehnopolurilor ca centre de difuzie a rezultatelor cercetarii-inovarii;
  • promovarea programelor de cooperare transfrontaliera si a retelelor transnationale;
  • identificarea si stabilirea zonelor metropolitane in structura policentrica si a oraselor de tip "deschis" prin dezvoltarea infrastructurii fizice de transport ori a centrelor culturale;
  • aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor care incurajeaza diversificarea economiilor locale, in zonele urbane dependente de o singura ramura economica, ori in zonele industriale aflate in declin;
  • extinderea programelor de reabilitare si modernizare a infrastructurii fizice in orasele mici si mijlocii; formarea retelelor de cooperare intre aceste orase;
  • dezvoltarea cailor de transport si a serviciilor/utilitatilor publice, a managementului deseurilor si a resurselor pentru utilitati publice (apa, gaz, energie), inclusiv prezervarea si extinderea zonelor naturale si a spatiilor verzi in intra- si extravilan.

Planificarea dezvoltarii urbane va avea in vedere elaborarea planului de dezvoltare comprehensiva a localitatii in care vor fi cuprinse obiectivele si politicile de dezvoltare a infrastructurii si serviciilor publice, resursele si tendintele dezvoltarii economice, perspectiva dezvoltarii zonelor rezidentiale si regulile de design urban aplicabile, toate acestea corelate cu masurile de dezvoltare in sistem policentric. Planurile de dezvoltare comprehensiva vor fi elaborate dupa realizarea unui audit urban.
A.2 . Parteneriat urban-rural

  • promovarea unei dezvoltari integrate urban-rural, prin incurajarea cooperarii intre autoritatile administratiei publice locale in special intre localitatile apropiate;
  • identificarea posibilitatii de cooperare intre localitatile urbane si rurale apropiate pentru realizarea de investitii in infrastructura, asigurarea serviciilor de transport public, prezervarea capitalului cultural si natural.

B. Statutul municipiului Bucuresti

  • reglementarea zonei metropolitane Bucuresti, cu regim separat de zonele policentrice.

C. Acces la infrastructura si cunoastere

  • dezvoltarea retelelor de transport si integrarea acestora in sistemele regionale de transport public european;
  • integrarea managementului si planificarii investitiilor in caile de transport la nivel local si regional pentru a evita conflictele si pentru a corela aceste investitii cu alte obiective prevazute la nivel regional, local sau judetean;
  • promovarea inovarii si diseminarea rezultatelor cercetarii catre intreprinderi mici si mijlocii;
  • extinderea IT in sistemul local de educatie si administratie publica;
  • incurajarea infiintarii centrelor de inovare si cooperare cu universitati si companii de cercetare-dezvoltare.

D. Conservarea capitalului natural
Dezvoltarea spatiala comprehensiva si durabila depinde de conservarea biodiversitatii si de aplicarea unor masuri stricte si dure de conservare a zonelor si arealelor verzi aflate in - intra sau - extravilan. In aceste circumstante, Guvernul Romaniei va avea in vedere:

  • aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin inasprirea regulilor de organizare a traficului rutier in zonele centrale ale asezarilor urbane; interzicerea traficului in zonele istorice;
  • imbunatatirea reglementarilor privind calitatea in constructii si a regulilor de design urban pentru incurajarea utilizarii unor materiale cat mai putin poluante, a resurselor energetice regenerabile si organizarii riguroase a managementului deseurilor in zonele rezidentiale, precum si pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi;
  • integrarea politicilor de conservare a biodiversitatii in politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurala si urbana;
  • cresterea calitatii apei si aplicarea unor masuri stricte de prevenire a poluarii surselor de apa;
  • limitarea extinderii zonelor rezidentiale, cu precadere in zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizarii constructiilor de orice fel in spatiile verzi (parcuri/gradini) aflate in intravilan;
  • aplicarea unui program national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbana. Acest program va trebui aplicat pentru o perioada de 15 ani;
  • aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deseurilor in localitatile rurale.

E. Conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale
Stilul arhitectonic romanesc ca spatiu de expresie si formare culturala, precum si valorile culturale locale si regionale au suferit grave mutilari in ultimii 60 de ani, pe fondul ignorantei si neglijentei. De aceea Guvernul Romaniei va promova urmatoarele politici:

  • prezervarea zonelor istorice din asezarile urbane vechi, precum si refacerea pe cat posibil a celor distruse. In acest sens, vor fi emise reglementari privind reabilitarea urbana care vor urmari refacerea structurii si pastrarea exacta a stilului arhitectonic al cladirilor istorice si a materialelor de constructie, asigurarea managementului acestor zone;
  • conservarea stilului arhitectonic traditional in asezarile rurale, in baza realizarii unei evaluari riguroase realizate de institutii de cercetare in etnografie si arta populara, Guvern si autoritatile locale. In acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism si arhitectura pentru a stopa constructia in mediul rural a kitschurilor care au mutilat in ultimii ani stilul arhitectonic autentic romanesc, sasesc sau maghiar;
  • conservarea cetatilor taranesti medievale ridicate de comunitatea saseasca din Transilvania prin aplicarea extinsa a proiectului-pilot lansat in 1998-1999;
  • emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidentiale prost echipate edilitar si a constructiilor de locuit de tip colectiv.

F. Lucrari publice si locuinte

  • continuarea lucrarilor privind construirea de locuinte sociale pentru familii cu venit modest, in contextul Legii nr. 114/1996 si Hotararii Guvernului nr. 687/1997;
  • transformarea ANL intr-o entitate de piata si orientarea programelor sale catre constructia de locuinte sociale si pentru tineri. Subventiile acordate prin ANL pentru constructia de locuinte proprietate personala vor fi generalizate, ANL urmand sa verifice corespondenta dintre valoarea reala si valoarea declarata a constructiilor;
  • stabilirea unui parteneriat intre Guvern si autoritatile locale pentru continuarea Programului de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public. Acest program va avea prioritate in domeniul lucrarilor publice si va trebui finalizat in cel mult 2 ani;
  • elaborarea in parteneriat cu autoritatile locale a unui program national privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate, conexat cu refacerea estetica a acestora, in baza experientei acumulate in aplicarea Programului de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate si a Programului de conservare a energiei termice in 5 orase: Buzau, Ploiesti, Pascani, Oltenita si Fagaras;
  • promovarea unei politici de reabilitare termica a constructiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea unor deductibilitati din impozitul pe venit;
  • continuarea lucrarilor privind alimentarea cu apa a satelor, conform Hotararii Guvernului nr. 577/1997 si Hotararii Guvernului nr. 687/1997, si lansarea programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege, dar care nu dispun de o infrastructura urbana (cu termen de 15 ani);
  • aplicarea programului national privind asfaltarea drumurilor comunale prin modificarea Hotararii Guvernului nr. 577/1997.

Lucrarile publice vor fi transferate in responsabilitatea autoritatilor locale, ori asociatiilor infiintate intre acestea, potrivit dispozitiilor art. 11 si 12 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, afara de proiectele de infrastructura din domeniul transporturilor finantate prin Fondul de coeziune.

CAPITOLUL 17
Politica in domeniul transporturilor

Guvernul Romaniei va aplica o strategie care are in vedere dezvoltarea echilibrata a economiei locale si regionale, precum si integrarea retelei nationale de transport (si logistica) la reteaua europeana, respectiv la cea internationala.
A. Strategia in domeniul transportului feroviar
In ceea ce priveste dezvoltarea transportului feroviar, Guvernul Romaniei are in vedere urmatoarele masuri:

  • reorganizarea activitatii societatilor comerciale feroviare din Romania conform directivelor UE:
  • C.F.R. Infrastructura S.A. / gestionar infrastructura feroviara (+ filiale);
  • C.F.R. Calatori S.A. / operator national in transportul de calatori; cu doua departamente: lung parcurs (+ international) si scurt parcurs (+ filiale);
  • MRM S.A. (material rulant motor) / departamente regionale; Muntenia (Bucuresti), Transilvania (Cluj), Banat (Timisoara), Moldova (Galati);
  • C.F.R. Marfa S.A. / operatorul national in transportul de marfa (+ filiale);
  • asanarea financiara a societatilor feroviare nationale;
  • stabilirea de strategii pentru optimizarea costurilor si functionarea in conditii de eficienta economica;
  • asigurarea subventiei in transportul de calatori, conform normelor europene, conform contractului national de servicii (2100 trenuri / 1750 trenuri locale); baza de raportare anul 1999, si nivelurile subventiilor din tarile din Europa Centrala si de Est membre sau candidate UE;
  • privatizarea transportului feroviar de marfuri;
  • pregatirea transportului feroviar de calatori de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat);
  • eliminarea punctelor periculoase si a restrictiilor de viteza de pe infrastructura feroviara publica, cresterea vitezei tehnice si comerciale cu minimum 20%;
  • finalizarea lucrarilor pe coridorul IV: Campina-Brasov, Bucuresti-Constanta, Curtici-Arad-Simeria, precum si a tronsonului Pitesti-Ramnicu Valcea;
  • parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicatii pe suport de fibra optica, mecanizarea caii, transportul de calatori de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar de calatori local, servicii auxiliare diverse;
  • gestionarea eficienta a resurselor umane:
  • pregatire profesionala adecvata;
  • ocuparea posturilor de conducere pe baza de concurs;
  • instruirea profesionala, sanatatea personalului, servicii medicale (recuperare), programe sociale adecvate (colaborare sindicate);
  • initiativa pentru restructurarea si redefinirea invatamantului superior feroviar (cursuri, autorizari, cadre didactice);
  • contracte de management la nivelul conducerii centrale a societatilor comerciale;
  • separarea activitatii AFER de activitatea de inspectorat:
  • AFER/autoritatea feroviara romana, cu rol de reglementare si regulator;
  • ISFR/inspectoratul de stat feroviar roman, cu rol de inspectie;
  • aducerea sigurantei circulatiei la nivel optim pentru exploatarea feroviara;
  • reinfiintarea (in parteneriat) a ITL (Institutul de Transport si Logistica), responsabil cu gestionarea cercetarii si dezvoltarii feroviare;
  • infiintarea si amenajarea Muzeului National CFR (Snagov sau Balotesti).

B. Strategia in domeniul infrastructurii rutiere
Strategia in domeniul infrastructurii rutiere vizeaza trei componente:

  • satisfacerea deplina a utilizatorului;
  • interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua de drumuri din UE;
  • corelarea dezvoltarii retelei de drumuri publice cu prioritatile dezvoltarii economice a Romaniei; dezvoltarea retelei de drumuri publice din Romania si imbunatatirea indicilor calitativi (densitate, lungime, imbracaminti moderne) se vor face in conditii de siguranta si confort, asigurandu-se protectia mediului.

Politicile rutiere pe care Guvernul Romaniei le va promova sunt urmatoarele:

  1. Reconfigurarea retelei de drumuri publice (DN, DJ, DC), prin:
  • reparare, intretinere curenta si periodica, reparatii capitale si modernizare;
  • managementul intretinerii drumurilor si lucrarilor de arta se va face pe criterii exclusiv tehnice, prin aplicarea sistemelor de management pentru drumuri, PMS (Pave Management System), si pentru poduri, BMS (Bridge Management System);
  • sporirea masurilor de siguranta circulatiei si sporirea confortului participantilor la trafic;
  • imbunatatirea serviciilor oferite de administratorii retelei de drumuri publice.
  1. Dezvoltarea retelei de drumuri publice, prin:
  • legarea tuturor localitatilor la reteaua de drumuri publice;
  • respectarea angajamentelor de integrare europeana
    • autostrada Nadlac-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta pe coridorul IV-paneuropean
    • autostrada Bucuresti-Focsani-Albita pe coridorul IX-paneuropean
  • finalizarea lucrarilor incepute:
    • autostrada Bucuresti-Brasov-Tg. Mures-Cluj-Napoca-Oradea-Bors;
    • autostrada Bucuresti-Constanta
  • constructia unor retele de drumuri rapide, pentru circulatia de tranzit, in special pentru traficul greu, ca alternativa pentru actuala retea publica de drumuri de legatura intre localitatile invecinate.
  1. Reorganizarea administratiei nationale a drumurilor publice din Romania, prin:
  • infiintarea Consiliului National al Drumurilor cu competente in stabilirea strategiilor si politicilor sectoriale in domeniul rutier;
  • transformarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) in Agentia Nationala de Administrare a Drumurilor Publice;
  • dezvoltarea si introducerea unei strategii de gestionare si intretinere multianuala a retelei de drumuri publice, pe baza de programe in sistemul de niveluri de serviciu.

C. Strategia in domeniul transporturilor navale
Strategia in transportul naval vizeaza urmatoarele componente:

  • folosirea avantajului competitiv al Dunarii (coridorul VII european) in conditiile integrarii in Uniunea Europeana;
  • dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare in porturile de la Dunare;
  • dezvoltarea si intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-maritime;
  • dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare;
  • modernizarea si dezvoltarea flotei fluviale de marfuri si pasageri;
  • stimularea initiativei private in crearea unei flote maritime sub pavilion romanesc, adaptate la cerintele economiei nationale, in corelatie cu acordarea de facilitati de pavilion atat pentru reintrarea Romaniei in circuitul international de transport maritim, cat si pentru a folosi conditiile deosebite de care dispune tara noastra in pregatirea si instruirea personalului navigant maritim.

Politicile pe care Guvernul Romaniei le va promova pentru realizarea acestei strategii sunt:

  • asigurarea conditiilor de navigatie permanenta pe Dunare la un pescaj de minimum 2,5 m;
  • preluarea unei parti din traficul rutier (poluant si cu risc major de accidente) in trafic fluvial;
  • dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare a marfurilor;
  • reducerea taxelor pe canalul Sulina si pe canalul Dunare-Marea Neagra in vederea stimularii traficului de marfuri din si spre porturile maritime de la Dunare si Marea Neagra;
  • crearea unui sistem de echilibrare a cheltuielilor portuare intre porturile maritime de la Dunare si portul Constanta;
  • asigurarea si garantarea liberului acces pe infrastructurile feroviare si rutiere in porturile cu mai multi operatori si beneficiari de transport pentru stimularea concurentei ofertelor de servicii portuare;
  • stimularea armatorilor privati romani in dezvoltarea si modernizarea navelor fluviale si constructia de nave autopropulsate;
  • stimularea armatorilor romani pentru construirea de nave maritime adaptate la cerintele si posibilitatile de comert oferite de economia Romaniei in perspectiva integrarii europene;
  • constructia si dezvoltarea pontoanelor-hotel cu facilitati de clasa in Delta Dunarii, corelate cu nave de transport pasageri de mica capacitate si cu viteza mare de deplasare;
  • masuri de protectie a navelor fluviale sub pavilion roman, in competitie cu navele sub pavilion european pe o perioada determinata impusa de modernizarea navelor fluviale la conditiile tehnice europene;
  • asigurarea liberei circulatii canalelor fluviale pe Dunare prin eliminarea timpilor de stationare pentru control si revizie in punctele de frontiera a tarilor riverane;
  • trecerea in folosinta deplina a infrastructurii portuare catre operatorii portuari;
  • dezvoltarea de "crewing" pentru utilizarea fortei de munca calificata in formele de invatamant specifice in pregatirea personalului navigant maritim si a celui fluvial si garantarea protectiei sociale a acestora;
  • dezvoltarea traficului de containere in tranzit si circuit intern pe Dunare in corelare cu asigurarea transportului acestora in zonele din interiorul tarii prin folosirea eficienta a porturilor fluviale;
  • asigurarea in porturile fluviale si fluvio-maritime a conditiilor tehnice pentru bunkerarea navelor fluviale si maritime.

Masurile organizatorice si administrative pe care Guvernul Romaniei le are in vedere pentru realizarea politicilor in domeniul transporturilor navale sunt:

  • imbunatatirea sistemului de pilotaj maritim in portul Constanta si pe Dunarea maritima si fluviala;
  • trecerea Autoritatii Navale Romane in regim de finantare bugetara si instituirea unui sistem de taxe care sa permita dezvoltarea traficului maritim si fluvial, concomitent cu cresterea sigurantei navigatiei;
  • trecerea porturilor maritime si fluviale in administrarea autoritatilor locale, cu conditia stabilirii unei politici tarifare stabilite unitar;
  • asigurarea unui sistem de supraveghere si control al traficului maritim si fluvial printr-o singura autoritate de stat;
  • dezvoltarea si perfectionarea invatamantului de specialitate;
  • asigurarea liberei concurente intre operatorii privati de flota si porturi prin liberul acces al acestora la infrastructura navala si terestra la porturile maritime si fluvio-maritime;
  • asigurarea protectiei mediului marin si fluvial prin crearea infrastructurii necesare pentru controlul si preluarea reziduurilor petroliere de la nave;
  • acordarea de facilitati sporite pentru utilizarea traficului combinat care utilizeaza Dunarea si porturile de la Dunare ca parte finala a acestui transport;
  • asigurarea unor acorduri de libera trecere prin zonele de frontiera a tarilor riverane de pe Dunare, in corelare cu crearea unui sistem eficient de control si supraveghere a traficului.

D. Strategia in domeniul transporturilor aeriene
Obiectivele Guvernului Romaniei in domeniul transporturilor aeriene vizeaza sustinerea unui mediu competitiv in aviatia civila, care sa asigure siguranta si securitate depline, in concordanta cu standardele internationale, precum si promovarea unui transport aerian eficient.
Pentru a crea si intretine un mediu competitiv al aviatiei civile nationale, orientat catre servicii sigure si de calitate, Guvernul Romaniei are in vedere:

  • interesul utilizatorilor de aviatie civila;
  • o structura de reglementare a regulilor bine definita;
  • politici obligatorii in domeniu, elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori.