Arhiva

1 martie 2010

Referitor la articolul “Uite ce case au miniştrii noştri“, apărut în ediţia de luni, 1 martie, a cotidianului “Libertatea”, facem următoarele precizări:

1. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, nu numai că nu a ascuns niciodată existenţa imobilului din Ghermăneşti – Snagov, ba chiar a făcut precizări publice în acest sens, de mai multe ori, declarând că utilizează acel imobil.
   Casa din Snagov aparţine, însă, firmei AVI SRL, la care Radu Berceanu este acţionar majoritar. Prin urmare, ministrul nu putea scrie în declaraţia de avere că acest imobil este al său personal, pentru că, de fapt, el aparţine unei firme.
2. Deşi nu era o obligaţie legală, Radu Berceanu a precizat, în note de subsol, în mai multe declaraţii de avere anterioare, faptul că societatea AVI SRL are în proprietate o casă de vacanţă în Ghermăneşti – Snagov. Ca un exemplu, în declaraţia datată 18.12.2006, Radu Berceanu a arătat că societatea AVI SRL producea, printre altele, caiace, canoe, skif-uri, bărci cu motor sau vele (în general, pentru export), dintre care unele, aflate în probe, se află la Snagov.
3. La momentul respectiv, Radu Berceanu a considerat că este mult mai corect să construieşti o casă “pe firmă”, pentru că astfel oricine se poate asigura că s-au achitat absolut toate impozitele şi taxele, care se pot regăsi în actele contabile ale firmei.
4. “Expertul” imobiliar consultat de jurnaliştii “Libertăţii” este un mare “specialist” care s-a înşelat cu 400%. Preţul estimat de acel “specialist” pentru imobilul din Ghermăneşti este mărit cu cel puţin patru ori faţă de valoarea reală. Ministrul Berceanu îi poate vinde pe loc, acelui “expert” imobilul respectiv pentru suma de 500 de mii de euro, deci la un sfert din preţul estimat de “specialist”…
5. Jurnaliştii de la “Libertatea” au cerut de atâtea ori şi punctul nostru de vedere atunci când au scris despre ministrul Radu Berceanu. Deontologic ar fi fost să întrebe şi de data aceasta despre imobilul din Ghermăneşti. Din respect pentru adevăr şi corectitudine, am făcut aceste precizări, astfel încât, dacă subiectul va reveni în mass media, să cunoaşteţi informaţiile corecte.

26 februarie 2010

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, şi premierul Emil Boc, se întâlnesc, vineri, 26 februarie, în Bulgaria, cu omologii lor bulgari, premierul Boiko Borisov şi ministrul Transporturilor, Aleksandar Svetoslavov Tsvetkov, pentru a analiza o serie de proiecte comune în domeniul infrastructurii şi transporturilor.
Miniştrii Radu Berceanu şi Aleksandar Tsvetkov semnează, la Sofia, Memorandum-ul de înţelegere între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România şi Ministerul Transporturilor, Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor din Republica Bulgaria cu privire la cooperarea în domeniul furnizării serviciilor de navigaţie aeriană şi pentru înfiinţarea  unui bloc funcţional de spaţiu aerian, care să cuprindă spaţiul aerian naţional al României, spaţiul aerian naţional al Republicii Bulgaria şi spaţiul aerian aflat sub incidenţa obligaţiilor juridice internaţionale asumate de către România şi Republica Bulgaria (Memorandum DANUBE FAB).
Memorandumul va crea cadrul necesar cooperării între cele două instituţii pentru atingerea obiectivului final, acela al înfiinţării unui bloc funcţional de spaţiu aerian (FAB) care să asigure eficientizarea şi creşterea calităţii serviciilor de trafic aerian oferite în spaţiile aeriene ale României şi Bulgariei.
Acest proiect, denumit DANUBE FAB, corespunde cerinţelor pachetului de reglementări europene cunoscut sub numele de Cer European Unic şi beneficiază de finanţare comunitară prin Programul TEN-T.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, şi premierul Emil Boc vor vizita, de asemenea, şantierul podului peste Dunăre de la Calafat – Vidin.
În prezent între România şi Republica Bulgaria există un singur pod la Giurgiu – Ruse. La darea în exploatare, Podul de la Calafat – Vidin va deveni al doilea pod peste Dunăre între România şi Republica Bulgaria.
Proiectul noului Pod de la Calafat–Vidin, reprezintă o opţiune strategică prioritară, atât pentru România, cât şi pentru Republica Bulgaria, de aliniere la sistemul de transport european şi de asigurare a continuităţii Coridorului Pan-European de Transport nr. IV- ramura sudică.
În baza documentaţiei tehnice elaborate de Constructorul părţii bulgare (FCC Construction), România a făcut toate demersurile necesare pentru a răspunde cu promptitudine solicitărilor Bulgariei, punând la dispoziţia părţii bulgare toate terenurile necesare: pentru execuţia propriu-zisă a Podului, pentru întăriri de maluri ale Dunării, pentru acces la amplasament Pod şi pentru organizarea de şantier.
În etapa actuală, partea română este implicată pe următoarele direcţii în ceea ce priveşte construcţia podului pe teritoriul României, de către FCC Construction (Constructorul părţii bulgare):

• Inspecţia calităţii construcţiei pe teritoriul României, asigurată de Inspectoratul de Stat în Construcţii –  prin Inspectoratul Teritorial în Construcţii Sud-Vest Oltenia. Astfel, s-a constituit Grupul de lucru comun, format din specialişti români şi bulgari, care pentru monitorizarea unitară a calităţii construcţiei Podului;
• Asigurarea navigaţiei pe Dunăre – prin asigurarea semnalizării costiere şi plutitoare şi întreţinerea acesteia, precum şi măsurători topografice realizate de către Regia Autonomă – Administraţia Fluvială a Dunării e Jos  - Galaţi;
• Monitorizarea, prin intermediul Comisiei mixte româno-bulgare, a oricăror aspecte care apar în procesul de realizare a  acestui proiect comun în vederea soluţionării cât mai rapide.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii  monitorizează lucrările constructorului câştigător al licitaţiei pentru contractul „Construcţia infrastructurii rutiere şi feroviare de acces pe teritoriul României”  –  Compania «Azvi&Vimac Joint Venture» (Spania) –  în vederea respectării graficului de execuţie a infrastructurii conexe de pe teritoriul României şi corelarea acestuia cu lucrările de execuţie a Podului şi pentru recuperarea eventualelor întârzieri ca urmare a perioadei de timp friguros.
Partea română a pus la dispoziţia Constructorului român 98 % din terenul necesar realizării lucrării. În prezent Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a solicitat sprijin autorităţilor locale pentru rezolvarea, în regim de urgenţă, a diferenţei de teren de 2 % necesar realizării lucrării.

26 februarie 2010

PHARE 2006 a finanţat îmbunătăţirea capacităţii de programare şi a calităţii lucrărilor de construcţii şi reabilitare de poduri
Programul Phare 2006 a finanţat proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii de programare şi a calităţii lucrărilor de construcţii şi reabilitare de poduri”. În cadrul acestui proiect au fost semnate 5 contracte, primele 4 loturi fiind finalizate în luna mai 2009.  Contractul aferent lotului 5  a fost finalizat la sfârşitul anului 2009.
Contractul aferent lotului 5 a fost semnat la sfârşitul anului 2008 cu S.C TECNOSERVICE EQUIPMENT S.R.L. şi a avut o valoare de 1.194.992,77 euro, fără TVA, reprezentând 71,43% fonduri nerambursabile PHARE şi 28,57% cofinanţare asigurată din Fondul Naţional.
Echipamentele achiziţionate în cadrul acestui contract (echipament de testare şi inspecţie) vor contribui la îmbunătăţirea atât a capacităţii de programare, cât şi a calităţii lucrărilor de construcţii şi reabilitare de poduri.
Beneficiarul proiectului este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, Autoritatea de Implementare fiind Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Durata de implementare a contractului a fost de 11 luni.
Date identificare proiect: PHARE RO 2006/018 – 147.03.10.01.04, Cod SEAP 62590/30.08.2008
Pentru informaţii si sesizări despre programele PHARE contactaţi cfcu.phare@mfinante.ro
Persoane de contact:
Carmen CRECI, Director Direcţia Monitorizare, DGRFE, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, e-mail carmen.creci@mt.ro

19 februarie 2010

Referitor la unele informaţii eronate şi distorsionate apărute în mass-media despre salariile pe care ar urma să le aibă directorii generali ai unităţilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, facem următoarele precizări:

1. În întocmirea proiectelor de buget pe anul 2010 ale operatorilor economici s-a luat în calcul actuala legislaţie, care prevede că salariile directorilor generali ai companiilor şi societăţilor sunt plafonate la nivelul salariului de secretar de stat.

Facem precizarea că absolut toţi directorii generali ai operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat aflaţi în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii au salariul plafonat la nivelul funcţiei de secretar de stat (4.693 RON).
Ordonanţa de Guvern care prevede plafonarea respectivă expiră, însă, în data de 30 iunie 2010, iar proiectele de buget au fost întocmite strict conform acestei realităţi legislative.
Astfel, în proiectele de bugete de venituri şi cheltuieli, drepturile salariale ale directorilor generali ai operatorilor economici s-au calculat conform prevederilor OUG 114/2009:

1. de la 1 ianuarie 2010 până pe 30 iunie 2010: indemnizaţia lunară la nivelul funcţiei de secretar de stat;
2. începând cu data de 1 iulie 2010: câştigul lunar urmează să fie stabilit prin Hotărârea membrilor Consiliului de Administraţie în contractul de mandat, dar el trebuie să corespundă strict realităţilor economico-sociale din acel moment.

Guvernul are autoritatea să decidă, însă, prelungirea valabilităţii Ordonanţei care prevede că salariile managerilor operatorilor economici sunt plafonate la nivelul salariului unui secretar de stat, astfel că directorii generali şi-ar putea menţine actualele câştiguri lunare (plafonate la nivelul funcţiei de secretar de stat) pe parcursul întregului an.

2. La operatorii economici care au înregistrat profit în 2009, nivelul cheltuielilor cu personalul nu va depăşi nivelul anului precedent, actualizat cu indicele de inflaţie..
3. La operatorii economici care au înregistrat pierderi în anul 2009, cheltuielile cu personalul în 2010 vor fi la nivelul celui înregistrat în 2009.

Informaţiile potrivit cărora în prezent există directori generali ai unor companii aflate în subordinea, în coordonarea sau dub autoritatea MTI care să aibă salarii nete mai mari de 4.693 RON sunt eronate şi nefondate. Toţi directorii generali ai companiilor din subordinea ministerului au salarii plafonate la nivelul salariului de secretar de stat.
Informaţiile care acreditează ideea că salariile managerilor operatorilor economici se vor mări cu certitudine sunt neadevărate, întrucât Guvernul are autoritatea să prelungească valabilitatea Ordonanţei care prevede plafonarea câştigurilor lor salariale.

18 februarie 2010

Finalizarea digului de larg din Portul Constanţa, disputată de 11 companii
Joi , 18 februarie 2010, ora 13, la sediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ SA Constanţa, a avut loc deschiderea ofertelor pentru licitaţia deschisă privind achiziţia lucrărilor de construcţii pentru „Finalizarea digului de larg din Portul Constanţa”.
Pentru participarea la licitaţie au procurat documentaţia gratuită 59 companii din ţară şi străinătate, 11 prezentându-se cu oferte. 
Comisia de licitaţie a fost compusă din reprezentanţi ai CN ”APM” SA Constanţa şi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Din partea Unităţii de Control şi Verificare a Achiziţiilor Publice a fost prezent la licitaţie un observator.
Ofertele celor 11  companii au fost:
1. ARCHIRODON GROUP N.V. şi MOCHLOS SA au oferit execuţia lucrărilor la preţul de 65.669.175,18 euro, în 20 de luni;
2. COPISA CONSTRUCTORA PIRANEICA SA – execuţia lucrărilor la preţul de 95.471.657,96 euro, în 15 luni;
3. FCC CONSTRUCCION şi ASTALDI – au oferit execuţia lucrărilor la preţul de 68.171.451,63 euro, în 18 luni;
4. GRUP SERVICII PETROLIERE şi JAN DE NUL NV – au oferit execuţia lucrărilor la preţul de 99.661.636,1 euro, în 24 luni;
5. JOSEF MOBIUS BAU AG – a oferit execuţia lucrărilor la preţul de 80.548.371,62 euro, în 18 luni;
6. MAPA INSAAT VE TICARET AS – a oferit execuţia lucrărilor la preţul de 116.485.000 euro, în 22 luni;
7. OHL – CONBAC PORT CONSTANTA – au oferit execuţia lucrărilor la preţul de 61.795.170,71 euro, în 18 luni;
8. ROMSTRADE SRL - a oferit execuţia lucrărilor la preţul de 74.590.396,24 euro, în 10 luni;
9. STFA DENIZ INSAATI INSAAT SAN VETIC. A.S. a oferit execuţia lucrărilor la preţul de 101.334.321,3 euro, în 24 luni;
10. TEHNOLOGICA RADION SRL – SC CONSTRUCCIONES Y ESTUDIOS S.A. au oferit execuţia lucrărilor la preţul de 88.423.951,02 euro, în 14 luni;
11. VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS - a oferit execuţia lucrărilor la preţul de 99.940.852,15 euro, în 23 luni.
Preţurile nu includ TVA.
Prin finalizarea digului de larg din Portul Constanţa se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi a siguranţei navigaţiei, precum şi reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra infrastructurii existente în bazinul portuar. Proiectul constă în extinderea cu 1.050 m a digului de larg existent, până la atingerea lungimii proiectate iniţial, de 5.900 m.

17 februarie 2010

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, se află, miercuri, 17 februarie 2010, la Bruxelles, la sediul Comisiei Europene, unde se va întâlni cu noul comisar european pentru transporturi, Siim Kallas.
Scopul acestei reuniuni este identificarea şi analiza de principiu a unor priorităţi comune asumate de ministrul Radu Berceanu şi comisarul Siim Kallas, precum şi promovarea obiectivelor României în raport cu strategia de acţiune a Comisiei Europene în domeniul Transporturilor.
Una dintre priorităţile susţinute de Siim Kallas în cadrul audierilor din comisia TRAN a Parlamentului European este crearea unui Fond European de Investiţii în Infrastructură, care să faciliteze integrarea acestui domeniu şi să stabilească conexiuni atât în interiorul UE, cât şi cu parteneri externi, în special din vecinătatea estică. O altă prioritate este realizarea unei zone integrate de transport în UE, prin promovarea unor pieţe europene de transport competitive.
Ministrul Radu Berceanu are programată şi o posibilă întâlnire la sediul Comisiei Europene cu Michel Barnier, comisarul european pentru piaţa internă şi servicii.
Noua Comisie Europeană a fost validată de Parlamentul European în data de 9 februarie 2010 şi şi-a început mandatul efectiv în data de 15 februarie 2010. Comisarul european pentru transporturi, Siim Kallas are şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene.

12 februarie 2010

A fost semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea DN 24 şi DN 24B
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial ”Transport ” şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. au semnat, în data de 29 ianuarie 2010 şi respectiv 9 februarie 2010, contractul de finanţare pentru proiectul „Reabilitare DN24, limita de judeţ Galaţi-Vaslui-Crasna şi DN24B, Crasna-Albiţa”, care are ca obiectiv reabilitarea a 94,718 km de drum naţional.
Proiectul „Reabilitare DN24, limita de judeţ Galaţi-Vaslui-Crasna şi DN24B, Crasna-Albiţa” are un buget total de aproximativ 633.057.728 lei, din care circa 370.639.510 lei constituie finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională, restul sumei fiind asigurată de la Bugetul de Stat.
Prin implementarea acestui proiect se va asigura reabilitarea a 94,718 km de drum naţional, construirea a 9 poduri noi, reabilitarea a 16 poduri existente, precum şi reabilitarea unui pasaj. Prin acest proiect se urmăreşte, în principal, reducerea timpului de călătorie a autovehiculelor, de la limita de judeţ Galaţi-Vaslui la Albiţa, de la 98 minute la 76 minute şi reducerea numărului de accidente rutiere cu 20%.
Acest proiect a fost depus în cadrul Axei Prioritare 2 ”Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport”, DMI.2.1. ”Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere” şi are drept scop finanţarea lucrărilor necesare reabilitării DN 24 şi DN 24B.
Perioada de execuţie a lucrărilor pentru proiectul menţionat este octombrie 2010 – octombrie 2012, fiind urmată de perioada de notificare a defectelor între noiembrie 2012 - noiembrie 2014.

12 februarie 2010

A fost semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea DN1 H Zalău-Aleşd
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial ”Transport ” şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. au semnat, în data de 29 ianuarie 2010 şi respectiv 9 februarie 2010, contractul de finanţare pentru proiectul „Reabilitare DN1 H Zalău-Aleşd”, care are ca obiectiv reabilitarea a 69,334 km de drum naţional.
Proiectul „Reabilitare DN1 H Zalău-Aleşd” are un buget total de aproximativ 488.071.398 lei, din care circa 287.807.680 lei constituie finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională, restul sumei fiind asigurată de la Bugetul de Stat.
Prin implementarea acestui proiect se va asigura reabilitarea a 69,334 km de drum naţional, construirea a 3 poduri noi şi reabilitarea a 4 poduri existente. Prin acest proiect se urmăreşte, în principal, reducerea timpului de călătorie a autovehiculelor, dintre Zalău şi Aleşd, de la 99 minute la 77 minute şi reducerea numărului de accidente rutiere cu 20%.
Acest proiect a fost depus în cadrul Axei Prioritare 2 ”Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T, în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport”, DMI.2.1. ”Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere” şi are drept scop finanţarea lucrărilor necesare reabilitării DN 1H Zalău-Aleşd.
Perioada de execuţie a lucrărilor pentru proiectul menţionat este septembrie 2010 – septembrie 2012, fiind urmată de perioada de notificare a defectelor între septembrie 2012 – septembrie 2014.

12 februarie 2010

Construirea pasajului de la Ciochiuţa este finanţată prin Fonduri ex-ISPA
În data de 11 februarie 2010, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a semnat contractul de „Execuţie lucrări pentru terminarea Pasajului de la Ciochiuţa, Km 297+070 la Km 297+384”.
Valoarea totală a contractului este de 3.210.312,13 euro (fără TVA) din care 75% din valoarea eligibilă constituie finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA, restul sumei fiind asigurată de Guvernul României prin Bugetul de Stat. Principalele obiective ale contractului vizează finalizarea lucrărilor de construcţie pentru pasajul rutier superior peste CF Craiova – Drobeta Turnu Severin la Km 297 pe DN6 şi executarea lucrărilor de construcţie pentru podul rutier peste râul Huşniţa de la Km 297 pe DN6.
Acest contract face parte din proiectul ex-ISPA 2000/RO/16/P/PT/004 „Reabilitare DN6, secţiunea Craiova – Drobeta Turnu Severin (prima fază Craiova - Lugoj), Coridorul IV”, care are drept scop modernizarea reţelei de drumuri pentru satisfacerea cerinţelor noului model de transport european, pe coridoarele internaţionale care traversează România.
Scopul execuţiei unui pasaj superior peste calea ferată, în lungime de 421,10 m, în zona km 297 de pe DN6, a fost atât eliminarea punctului periculos ce îl constituia calea ferată faţă de siguranţa circulaţiei rutiere, precum şi fluidizarea traficului rutier în această zonă.
Principalele avantaje ale realizării acestui contract sunt: creşterea capacităţii de trafic rutier, reducerea timpului de călătorie, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi reducerea numărului de accidente pe ruta Craiova – Drobeta Turnu Severin.
Contractul de lucrări a fost atribuit, în urma procedurii de licitaţie deschisă, conform OUG 34/2006, asocierii SOCIETATEA DE CONSTRUCŢII ÎN TRANSPORTURI BUCUREŞTI SA & SC TEHNOLOGICA RADION SRL & SC CCCF DRUMURI ŞI PODURI TIMIŞOARA SRL, beneficiar fiind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Durata de implementare a contractului este de 12 luni de la data începerii lucrărilor, la care se adaugă perioada de garanţie de încă 24 de luni.

11 februarie 2010

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, societate care a fost înfiinţată prin fuziunea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti” cu Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu” îşi începe oficial activitatea, joi, 11 februarie 2010.
Înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti este unul dintre obiectivele iniţiate şi propuse de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, în Programul de Guvernare 2009 – 2012, capitolul 12 „Infrastructura de Transport”.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va asigura managementul şi coordonarea operaţională a celor două aeroporturi aflate în zona Capitalei. Noua companie va armoniza şi coordona proiectele de dezvoltare şi modernizare ale celor două aeroporturi pentru a răspunde eficient strategiilor pe termen mediu şi lung în domeniul aeronautic. Una dintre priorităţile noii companii este să asigure un înalt nivel al serviciilor, astfel încât, cele două platforme, de la Otopeni şi din Băneasa, să devină repere în domeniul aeroportuar.
În prezent, Aeroportul Henri Coandă derulează faza a III-a a obiectivului de investiţii „Dezvoltarea şi modernizarea AIBO”, la finalizarea căreia se va asigura creşterea capacităţii totale de prelucrare la 4500 pasageri pe ora de vârf, la standarde Schengen.
În cadrul „Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Henri Coandă”, program de investiţii pe termen mediu şi lung, este prevăzută, printre altele, realizarea unui nou terminal de pasageri modular. La Aeroportul Aurel Vlaicu sunt prevăzute de asemenea investiţii care să asigure pasagerilor o infrastructură modernă, cu un înalt nivel de siguranţă, securitate şi calitate a serviciilor.
Sistemul aeroportuar nou creat va procesa 75% din întreg traficul aerian al României. Estimările arată că, în 2010, peste 7 milioane de pasageri vor beneficia de serviciile unuia dintre cele două aeroporturi, iar cifra de afaceri a companiei se va ridica la 110 milioane euro.
Managementul şi operarea comună a aeroporturilor ce deservesc aceeaşi zonă este soluţia utilizată în multe capitale din Europa şi America de Nord:

• Paris - Aeroports de Paris, formată din aeroporturile Orly, Roissy-Charles de Gaulle, Le Bourget, cât şi alte 10 terenuri de aeronautică civilă aflate pe o rază de 50 km în jurul Parisului;
• Londra - British Airports Association (BBA), care cuprinde, printre altele, aeroporturile Heathrow, London Gatwick şi London Stansted;
• Washington - Metropolitan Washington Airports Autority, care operează aeroporturile National Airport, Dulles şi Baltimore Washington International;
• New York - Port Autority of New York and New Jersey cuprinde, pe lângă facilităţi maritime, aeroporturile John F.Kennedy International, Newark International, La Guardia, Teterboro şi Downtown Manhattan Heliport;
• Montreal - Aeroports de Montreal, care operează şi dezvoltă aeroporturile internaţionale Dorval şi Mirabel.

10 februarie 2010

C. N. A.C.N. S.A. organizează  licitaţie pentru refacerea lucrărilor de protecţii şi consolidări maluri
Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” S.A. Constanţa organizează în data de 05 martie 2010, ora 12:00, la sediul administrativ C.N. A.C.N. S.A., str.Ecluzei, nr.1, Agigea, Constanţa, o licitaţie deschisă în vederea prestării serviciilor de ,,Refacere a lucrărilor de protecţii şi consolidări maluri km 30+000 - 30+500 mal drept Canal Dunăre-Marea Neagră afectate de alunecarea de teren de la cota terenului natural la cota +10mrMB”.
Anunţul de participare corespunzător licitaţiei menţionate a fost publicat în SEAP în data de 10 Februarie 2010, ora 10:31, cu numarul 94051 / 10.02.2010.
Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este 02 martie 2010, ora 15:00 şi termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 05 martie 2010, ora 11:00.
Anunţul implică un contract de achiziţii publice.
Valoarea estimată a contractului este 1,348,000 RON fără TVA, iar durata sau termenul de finalizare este de noua luni, începând de la data atribuirii contractului. Criteriul de atribuire îl reprezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Obiectul contractului constă în: excavaţii pentru curăţarea materialului alunecat pe taluz, în rigola ranforsată şi pe drumul tehnologic de la cota +10mrMB, inclusiv excavaţii pentru execuţia zidului de sprijin pe coloane forate şi a zidului de gabioane; amenajarea platformei de lucru pentru execuţia coloanelor forate şi a zidului de sprijin şi se vor executa lucrări pentru refacerea taluzurilor între coronamentul rigolei ranforsate de la cota +10mrMB şi radierul zidului de sprijin. Un alt obiectiv este reprezentat de execuţia coloanelor forate (21buc, d=1080mm, L=10m), execuţia zidului de sprijin (3 tronsoane x 17,5m/tronson); umpluturi în spatele zidului de sprijin pe coloane forate; evacuarea de pe taluzurile alunecate a gabioanelor distruse; refacerea zidului de gabioane pe fundaţie din beton simplu; umplutura din loess şi pământ vegetal în spatele zidului de gabioane. Alt obiectiv îl reprezintă drumul de acces de la drumul tehnologic de cotă +10mrMB la platforma pentru execuţia coloanelor, refacerea locală a rigolei ranforsate şi refacerea platformei drumului tehnologic de la cota +10mrMB.
Finanţarea este realizată din alocaţii bugetare şi surse proprii .
Pentru mai multe detalii de ordin tehnic cu privire la procedura meţionată se poate accesa www.e-licitatie.ro.

10 februarie 2010

PHARE 2006 a finanţat îmbunătăţirea capacităţii administrative a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în domeniul comunicatiilor de date IT pentru infrastructura si managementul documentelor.
La sfârşitul anului 2009 au fost finalizate contractele aferente proiectului  „Îmbunătăţirea capacităţii administrative a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în domeniul comunicaţiilor de date IT pentru infrastructura si managementul documentelor”: componenta 1: Infrastructura Reţelei de Calculatoare şi componenta 2: Sistemul de Management al Documentelor, proiect finanţat prin  Programul PHARE Naţional 2006.
Contractul de furnizare aferent componentei 1 a fost semnat cu firma S.C. Pragma Computers SRL.,  la sfârşitul anului 2008, iar valoarea acestuia a fost de 353.424,9 euro, fără TVA, reprezentând 75% fonduri nerambursabile PHARE şi 25% cofinanţare naţională. Contractul de servicii aferent componentei 2 a fost semnat cu firma CG&GC Intelligent Technology SA, la sfârşitul anului 2008, iar valoarea acestuia a fost de 637.454,30 euro fără TVA, reprezentând 75% fonduri nerambursabile PHARE şi 25% cofinanţare naţională.
Autoritatea de Implementare/Beneficiarul pentru acest proiect este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Obiectivele principale ale proiectului au constat în reabilitarea şi extinderea reţelei globale de calculatoare existentă în cadrul MTI (cablaj şi echipamente active), achiziţionarea de  echipamente şi pachet licenţe software aferente platformei folosite pentru sistemul de management al documentelor, instalarea a 60 de licenţe pentru MS Project Professional 2007.
Date identificare proiect: PHARE RO 2006/018-147.03.10.04.01 pentru componenta 1 şi PHARE RO 2006/018-147.03.10.04.02 „Sistem de Management al Documentelor în MTI” pentru componenta 2, nr. SEAP 63790/29.07.2008.
Persoane de contact:
Carmen CRECI, Director Direcţia Monitorizare, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii:e-mail carmen.creci@mt.ro, fax 319.61.78
Carmen ROŞU, Director OPCP, Ministerul Economiei şi Finanţelor, cfcu.phare@mfinante.ro

9 februarie 2010

Traficul pe canalele navigabile nu este afectat de condiţiile meteo nefavorabile
În ciuda vremii nefavorabile şi a temperaturilor sub zero grade, traficul pe Canalul Dunăre - Marea Negră şi Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari nu este afectat, deoarece în perioada de iarnă şi a ninsorilor abundente, Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile“ S.A. face în permanenţă eforturi pentru a asigura funcţionarea ecluzelor şi derularea navigaţiei pe canale în condiţii de siguranţă.
Serviciul Plan Program Urmărire Trafic  Siguranţa Navigaţiei, Serviciul Supraveghere şi Biroul Gospodărirea Apelor- Protecţia Mediului din cadrul C.N. A.C.N. S.A. urmăresc permanent evoluţia condiţiilor meteorologice şi a formaţiunilor de gheaţă de pe cele două canale navigabile şi informează că în această perioadă se navigă în condiţii de gheaţă spartă.
In tot acest timp personalul ecluzelor a asigurat menţinerea în stare de funcţionare a echipamentelor ecluzelor pentru  a evita blocarea în gheaţă a porţilor şi a celorlalte elemente care asigură tranzitarea în deplină siguranţă a convoaielor, onorând orice solicitare de tranzitare prin ecluze.
C.N. A.C.N. S.A. Constanţa ţine să mai anunţe că prin Hotărârea nr. 4 din 21.01.2010, Consiliul de Administraţie  a aprobat ca tariful de utilizare a infrastructurii de transport naval pentru navele de pasageri să fie de 0,50 euro/LBT.

9 februarie 2009

Ref: Situaţia transporturilor navale
Conform unor raportări de ultimă oră, începând cu această dimineaţă, toate porturile maritime sunt operaţionale, inclusiv portul Constanţa Sud, zona fluvială.
Condiţiile meteo se menţin cu vânt din sectorul NV, suflând cu forţa 4 - 6 Bf la coastă şi forţa 7 Bf în larg. Valurile au o înălţime de 1,5 – 2,5 m la coastă şi maxim 4 m în larg. Vizibilitatea este de 1 – 6 mile marine.
Autoritatea Navală Română monitoritează şi controlează permanent situaţia navelor în toate porturile marime şi la radă.
Nu au fost semnalate evenimente de navigaţie.

8 februarie 2010, ora 16:00

Traficul aerian pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti se derulează normal
Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti traficul aerian se desfăşoară normal, în condiţii de iarnă.
Este asigurată intervenţia continuă cu utilajele de deszăpezire, precum şi cu utilaje dotate cu material degivrant, menţinându-se operaţionale pistele, căile de rulare şi platformele.
Nu se înregistrează întârzieri ale curselor aeriene cauzate de condiţiile meteorologice.

8 februarie 2009

Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa vă informează că, la această oră, aeroportul este deschis operării aeronavelor, în condiţii de iarnă.
Utilajele aeroportuare asigură intervenţia continuă, menţinând operaţionale platformele, căile de rulare şi pista.

8 februarie 2010
                                                                       
Ref: Suspendare manevre porturi
Astăzi, 08.02.2010, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, în porturile Constanţa Sud Fluvial, Midia şi Sulina au fost suspendate manevrele. De asemenea, manevrele au fost suspendate pe Bara şi Canalul Sulina.
Porturile maritime Constanţa (Nord şi Sud) şi Magalia sunt operaţionale la această oră.
Conform ultimelor prognoze, condiţiile meteo nefavorabile se vor menţine şi pentru următoarele 12 ore, cu vânt care suflă în rafale, din sectorul NE, cu forţa 6 -7Bf (45 - 65 km/h) şi izolat în larg, cu forţa 8 Bf. Valurile au o înălţime de 2 - 3 m la coastă şi 4 - 5 m în larg.
Toate navele au fost avertizate, referitor la condiţiile meteo, pentru a-şi  lua măsuri suplimentare de siguranţă.
Autoritatea Navală Română monitoritează permanent situaţia navelor şi, în funcţie de evoluţia vremii, va dispune reluarea traficului maritim imediat ce condiţiile meteo vor permite.
Nu sunt semnalate evenimente de navigaţie.

8 februarie 2010

Situaţia reţelei de drumuri naţionale
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA anunţă conducătorii auto că, pe reţeaua de drumuri naţionale din sudul ţării, se circulă în condiţii de iarnă.
În vederea evitării înzăpezirii autovehiculelor, la ora 09:00, traficul este în continuare restricţionat pe următoarele drumuri naţionale:

• A1, Bucureşti – Piteşti (AG), km 10+600 – km 120+000
• A2 , Brăneşti (IF) – Drajna (CL), km 9+000 – km 106+000
• DN 1D, Albeşti – Paleologu (PH), km 0+000 – km 42+000
• DN 2, Urziceni (IL) – Buzău (BZ), km 56+000 – km 106+000
• DN 22, Râmnicu Sărat – Băile (BZ), km 0+000 – km 30+000
• DN 23B, Măicăneşti - Ciorăşti (VN), km 0+000 – km 15+000
• DN 24D, Crăieşti (GL), km 39+000 - 84+700 
• DN 2C, Costeşti – Pogoanele (BZ), km 0+000 – km 48+000,
• DN 3, Lehliu - Călăraşi (CL), km 60+300 – km 105+000
• DN 31, Cuza Vodă (CL), km 32+000 – km 60+420
• DN 4, Bucureşti – Olteniţa (CL), km 7+564 – km 50+100
• DN 41, Chirnogi (CL) – Daia (GR), km 7+500 – km 64+085
• DN 51A, Zimnicea – Piatra (TR), km 14+500 – km 23+000
• DN 5B, km 3+200 – km 39+600
• DN 5C, Giurgiu - Pietrişu (GR), km 3+750 – km 42+700
• DN 61, km 0+000 – km 47+000
• DN 65A, Buzoieşti - Turnu Măgurele (TR), km 22+000 – km 130+005
• DN 65E, Roşiori – Piatra (TR), km 0+000 – km 36+200

Pe sectoarele restricţionate se acţionează în permanenţă în vederea deblocarii cât mai rapide a traficului. În cursul nopţii s-a acţionat cu un numar de 936 autoutilaje dotate cu echipament specific îndepărtării zăpezii răspândindu-se 4.881 tone de material antiderapant şi 1 tonă clorură de calciu.
Se acţionează cu prioritate pentru deschiderea circulaţiei pe drumurile naţionale care asigură legătura între Nordul şi Sudul ţării (DN2), respectiv între Vest şi Est (A1, A2, DN3, DN3A).
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România acţionează pe întreaga reţea rutieră din administrare, în vederea asigurării viabilităţii drumurilor naţionale şi pentru prevenirea incidentelor în trafic.
CNADNR. roagă participanţii la trafic să respecte restricţiile de viteză specifice sezonului de iarnă, să adapteze viteza de deplasare la condiţiile meteo-rutiere existente şi să aibă autoturismele echipate cu anvelope de iarnă şi după caz, cu lanţuri antiderapante.
Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la Dispeceratul Comandamentului Central de Iarnă din M.T.I., la numerele de telefon 021/318.66.09, 021/318.66.31 si 021/9360 sau de pe pagina de internet a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România S.A (www.cnadnr.ro/ Situatia Drumurilor Nationale).

7 Februarie 2010

Situaţia reţelei de drumuri naţionale
În urma avertizării emise de Administraţia Naţională de Meteorologie SA privind „Codul Portocaliu”  pentru intervalul 07.02.2010, ora 12:00 şi 08.02.2010, ora 20:00,  prin care se anunţă ninsori abundente, însoţite de viscol puternic, ce pot determina diminuarea semnificativă a vizibilităţii, precum şi troienirea zăpezii, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., împreună cu Direcţia Rutieră din cadrul IGPR, anunţă participanţii la trafic următoarele:

• Se menţine restricţia de circulaţie pentru autovehiculele cu masă totală maximă mai mare de 3,5 tone pe drumurile naţionale din: Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Dolj, Olt şi Teleorman în intervalul 06.02.2010, ora 18:00 – 07.02.2010, ora 18:00;
• Se prelungeşte restricţia de circulaţie pentru autovehiculele cu masă totală maximă mai mare de 3.5 tone pe drumurile naţionale din judeţele: Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Galaţi şi  Ilfov până în data de 08.02.2010, ora 20:00;
• Se instituie restricţia de circulaţie  pentru  autovehiculele cu masă totală maximă mai mare de 3.5 tone pe drumurile naţionale din judeţele: Prahova si Vrancea până în data de 08.02.2010 , ora 20:00;
• Se închide circulaţia autovehiculelor pe Autostrada A2, Bucureşti-Lehliu, km 9+500- km 64+000;
• Se închide circulaţia autovehiculelor pe DN 22, Râmnicu Sărat – Băile, km 0+000-km 30+000;
• Se închide circulaţia autovehiculelor pe DN 2C, Costesşi – Pogoanele, km 0+000-km 48+000;
• Se închide circulaţia autovehiculelor pe DN 23B, Măicăneşti – Ciorăşti, km 0+000-km 15+000.

Rugăm participanţii la trafic să evite pe cât posibil deplasările în această perioadă şi să se informeze despre starea drumurilor către destinaţia aleasă.
În funcţie de evolţtia fenomenelor meteorologice vom reveni cu informaţii privind ridicarea restrictiilor.
Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la dispeceratul Comandamentului Central de Iarnă din M.T.I. la urmatoarele numere de tel: 021/318.66.09, 021/318.66.31, 021/9360 sau pe pagina de internet a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. (www.cnadnr.ro - Comandamentul Central de Iarna).

7 februarie 2010

Restricţii de circulaţie ca urmare a căderilor de zăpadă
Ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, cu ninsori asociate cu viscol în zona Dobrogei, sud –estul Munteniei, şi sudul Moldovei, circulaţia se desfăşoară cu dificultate pe drumurile naţionale din aceste zone.
În vederea evitării înzăpezirii autovehiculelor, începând din data de 07 februarie 2010, ora 10 ,circulaţia rutieră pe următoarele drumuri naţionale a fost închisă:

• DN 22, km 0+000 - km 30+000, între localităţile Râmnicu Sărat – Băile pe raza judeţului Buzău;
• DN2C, km 0+000 – km 48+000, între localităţile Costeşti– Pogoanele, pe raza judeţului Buzău până la limita cu judeţul Ialomiţa;

Pe aceste drumuri naţionale, utilajele CNADNR acţionează în permanenţă pentru asigurarea circulaţiei autovehiculelor de intervenţie - urgenţe, salvare, pompieri şi ISU.
Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte indicaţiile personalului CNADNR şi Poliţiei, prezente pe aceste drumuri naţionale.
Vom reveni cu precizări pe măsura ce evoluţia vremii se va îmbunătăţi şi circulaţia rutieră pe sectoarele închise va putea fi reluată.

6 februarie 2010

Restricţii de tonaj pe drumurile nationale din judetele Gorj, Mehedinti, Valcea, Dolj, Olt si Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Buzau, Braila, Galati si Ilfov 
Ca urmare a avertizarii meteorologice “COD PORTOCALIU” din aceasta perioada, caracterizata prin ninsori abundente, insotite de viscol puternic cu troienirea zapezii si vizibilitatea redusa, CNADNR SA împreuna cu Directia Rutiera din IGPR au luat decizia de restrictionare a circulatiei autovehiculelor cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone astfel:

• in judetele Gorj, Mehedinti, Valcea, Dolj, Olt si Teleorman in intervalul 06 februarie ora 18:00 pana in 07 februarie ora 18:00,
• in judetele Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Buzau, Braila, Galati si Ilfov in intervalul 07 februarie ora 06:00 pana in  08 februarie ora 06:00.

Masura de restrictionare a circulatiei autovehiculelor a fost luata in vederea evitarii inzapezirii autovehiculelor si pentru protejarea vietii participantilor la trafic.
Rugam participantii la trafic sa evite pe cat posibil deplasarile in aceasta perioada si sa se informeze despre starea drumurilor catre destinatia aleasa.
Vom reveni cu informatii privind reluarea fara restrictii a circulatiei rutiere pe masura ce
evolutia fenomenelor meteorologice va permite acest lucru.
Informatii suplimentare pot fi obtinute de la Dispeceratul Comandamentului Central de
Iarna din M.T.I., la numerele de telefon 021/318.66.09, 021/318.66.31 si 021/9360 sau de pe pagina de internet a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din
România S.A (www.cnadnr.ro/ Situatia Drumurilor Nationale).

5 februarie 2010

Precizare articol „Libertatea

Referitor la articolul „Vom avea cea mai scumpă autostradă. Tronsonul Comarnic-Braşov costă 80 de milioane euro/km”, apărut în ediţia de vineri, 05.02.2010, a cotidianului „Libertatea”, facem următoarele precizări:
La momentul semnării contractului şi ulterior, în mai multe comunicate de presă şi precizări publice oficiale, am subliniat costul real pentru construcţia unui kilometru al Autostrăzii Comarnic-Braşov: 21,8 milioane euro!
Costurile de construcţie pentru cei 55 de km ai autostrăzii Comarnic-Braşov sunt 1,2 miliarde euro, astfel că preţul pentru construcţia unui kilometru este 21,8 milioane euro.
Articolul face o confuzie, amestecând sumele pentru construcţie cu cele pentru proiectare, pentru lucrări de preconstrucţie, management al proiectului, asigurări, organizare a proiectului, inginer independent, dobânzi plătite de constructor pentru 30 de ani, operare a autostrăzii timp de 26 de ani şi întreţinere a acesteia pentru perioada de 26 de ani. Astfel, s-a ajuns, probabil la suma de 4,8 miliarde de euro şi a fost dedusă, printr-o împărţire fără sens, cifra de 80 de milioane de euro/km.
Nu înţelegem de ce „Libertatea” evită să prezinte realitatea sumelor care se vor plăti pentru construcţia acestei autostrăzi, deşi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a făcut publice, în repetate rânduri, cifrele reale.
Pentru informarea dumneavoastră, vă transmitem din nou câteva exemple reale de preţ/km pentru construcţia unor  tronsoane de autostradă din Europa,  în zona de munte (comparaţia vizează valoarea de construcţie, nu sunt adăugate costurile ulterioare de întreţinere, operare etc):

Marea Britanie

1. Sector din autostrada M6: 32,4 milioane euro/km
   (Sursa : comunicat de presa Guvern UK, 2006)
2. Centura Londrei M25: 100 Km; valoare totală - 6 miliarde de lire sterline (este un contract doar pentru extindere de la 3 la 4 benzi şi administrarea ei pe 30 de ani)
   (Sursa: Centrul European de Expertiza in PPP – BEI)

Franţa

1. Sector din A41 (18,8 km ), cu 1 tunel de 3,1 km şi 4 viaducte: 46,35 milioane euro/km
   (Sursa : ADELAC, 2005)
2. Millau Viaduct (2,5 km): 120 milioane euro/km
3. Ring Grenoble (6,1 km): cca. 90 milioane euro/km
   (Sursa: Centrul European de Expertiza in PPP – BEI)

Italia

1. Autostrada Brescia-Bergamo-Milano (BreBeMi), 1,3 km tunel, 3,7 km viaducte: 27,15 milioane euro/km ( zona de deal ) ( 2007 );
2. By – Pass Milano Est : 52,48 milioane euro/km ( zona de deal ) (2007)
   (Sursa : www.adnkronos.com
             : www.brebemi.it)

Austria

În funcţie de complexitate: între 20 şi 35 milioane euro/km
(Sursa : ASFINAG, 2007)

Slovacia

• Sectorul de munte al autostrăzii D1 cu 4,65 km de drum, 2 tuneluri cu lungime totală de 3,054 km şi 11 poduri, cu lungime totală de 3,589 km : 27,43 – 34,51 milioane Euro / km
• Sectorul de munte al autostrăzii D1 cu 0,5 km de drum, 1 tunel de 7,46 km şi 1 pod cu lungime de 0,159 km : 56,09 – 73,17 milioane euro/km
• Sectorul de munte al autostrăzii D1 cu 7,46 km de drum, 4 tuneluri cu lungime totala de 4,932 km şi 22 poduri, cu lungime totala de 4,1 km : 28,48 – 35,75 milioane euro/km

(Sursa : Deloitte, 2007)

Exemple de costuri pentru construirea tunelelor:

Încercând să evităm în viitor confuziile pe care unii jurnalişti încă le fac,  vă transmitem din nou, mai jos, precizările publice transmise mass-media de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii referitor la Autostrada Comarnic-Braşov.

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE PRIVIND AUTOSTRADA COMARNIC - BRAŞOV

1. De ce nu s-a încheiat contractul în anul 2004?

În anul 2003, Ministerul Transporturilor (ministru Miron Mitrea)  a început o procedură de adjudecare a contractelor de construire şi administrare a următoarelor tronsoane de autostradă: Bucureşti – Ploieşti, Comarnic – Predeal şi Predeal – Braşov. Aceasta procedură s-a dorit a fi una în sistem Parteneriat Public Privat, dar, ulterior, în anul 2004, atât Ministerul Finanţelor (ministru Mihai Tănăsescu) pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei (ministru Cristian Diaconescu) pe parte procedurală de achiziţie, nu au avizat încheierea acestor contracte.
Tot în anul 2004, reprezentanţii Comişiei Europene au criticat aceste proceduri, considerandu-le neconforme cu normele UE.

2. De ce nu s-a continuat procedura in 2005?

De fapt, in 2005, Guvernul Tăriceanu şi ministrul Transporturilor (Gheorghe Dobre) nu au mai continuat demersurile, deoarece au luat în considerare avertismentele UE privind: a) lipsa legislaţiei în domeniu şi b) modalitatea de atribuire a contractului.

3. Ce s-a întreprins după 2005?

În anul 2006 a fost modificată legislatia primară privind PPP (OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii), în 2007 legislaţia secundară (Hotărâre de Guvern 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii), iar în 2009 legislaţia terţiară (Ghidul de implementare a contractelor de concesiune de lucrari publice şi concesiune de servicii).
La începutul anului 2007, ministrul Radu Berceanu a prezentat public Strategia privind construcţia autostrăzilor 2007 – 2013, unde acest tronson, din cauza constrângerilor financiare, a fost propus spre realizare în sistem de concesiune (PPP).

4. Când a fost iniţiată actuala procedură?

În noiembrie 2007 a început procedura de dialog competitiv, conform OUG 34/2006, pentru atribuirea contractului de proiectare, finanţare, construire, operare şi întreţinere a tronsonului de autostradă Comarnic – Braşov, pe o perioadă de 30 de ani.

5. Cum s-a desfăşurat actuala procedură?

• octombrie 2007 – prin ordin al Ministrului Transporturilor a fost numit colectivul de coordonare şi supervizare, în vederea fundamentarii deciziei de concesionare, a aprobării documentaţiei şi a alegerii procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
• ianuarie 2008 – semnarea contractului de consultanţă tehnică/juridică/financiară cu consorţiul format din: Louis Berger SAS/Louis Berger Group Int., Credinvest International Corporate Finance Ltd. şi SCA Ţuca Zbârcea & Asociaţii;
• 29 ianuarie 2008 – a fost numită comisia de evaluare, prin ordin al Ministrului Transporturilor;
• 30 ianuarie 2008 – data limită de depunere a candidaturilor. Până la această dată au fost depuse 12 candidaturi; în aceeaşi dată a avut loc deschiderea candidaturilor la sediul CN ADNR SA;
• 30 ianuarie - 2 Iulie 2008 – evaluarea candidaturilor depuse; în urma evaluării au fost selectaţi 4 candidaţi în vederea invitării în a doua etapă a procedurii de dialog competitiv;
• 3 iulie 2008 – candidaţii au fost informaţi cu privire la rezultatul precalificării;
• 4 august 2008 – s-a transmis invitaţia de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv celor 4 candidaţi preselectaţi;
• 12 august 2008 – intâlnirea plenară cu toţi candidaţii preselectaţi;
• 1 – 4 septembrie 2008 – intalniri bilaterale cu cei 4 candidaţi preselectaţi;
• 3 octombrie 2008 – data limită de depunere a modificărilor la documentaţia de atribuire;
• 23 octombrie 2008 – a fost finalizată varianta finală a documentaţiei de atribuire, pe baza căreia s-a facut ofertarea finală;
• 24 octombrie 2008 – toţi cei 4 candidaţi preselectaţi au fost invitaţi sa depună oferta finală;
• 23 februarie 2009 – au depus oferte finale 3 din cei 4 candidaţi;
• 23 februarie 2009 – 11 mai 2009 – evaluarea ofertelor finale;
• 11 mai 2009 – a fost stabilit ofertantul câştigător. Toţi ofertanţii au fost informaţi cu privire la rezultatul procedurii;
• 21 mai 2009 – unul dintre ofertanţi a formulat contestaţie împotriva rezultatului procedurii de atribuire a contractului;
• decembrie 2009 – contestaţia a fost respinsă;
• 15 ianuarie 2009 – semnarea contractului de concesiune.

6. Ce firme au participat la procedură?

Având în vedere complexitatea contractului de concesiune, de obicei, la această selecţie nu participă firme, ci asocieri de firme (consorţii) care sunt formate din firme de construcţie, proiectare şi operare.
Astfel, următoarele 12 consorţii şi-au depus candidatura:

1. Consorţiu format din Mochlos SA – Danya Cebus Ltd Grecia;
2. Consorţiu format din Astrada Concesions – Strabag AG, Egis Projects, Eurovia Construct International, Housing & Construction Holding Co. Ltd;
3. CAP Consortium Autostrada Prahova (Colas Sa, Bouygues Travaux publics SA, DTP – Terrassement Sa, Meridiam Infrastructure Finance SARL & Intertoll Europe ZRT); 
4. Consorţiu format din Vinci Concesşions – Aktor Concesions – Vinci Construction Grands Projets – Aktor;
5. Consorţiu format din Swietelsky Baugesellschaft m.b.H, Diversia Concesiones y Servicios, Ploder SA, Euroconstruct Trading 98 SRL, Delta Antrepriza de Constructii şi Montaj 93 SRL;
6. Consorţiu Stradacia format din – Brisa – Auto – Estradas de Portugal, SA, MOTA – ENGIL SGPS SA, Grupo Soares da Costa SGPS SA, MSF – SGPS SA, MONTEADRIANO ENGENHARIA E CONSTRUCAO SA, EMPRESA DE CONSTRUCOES AMANDIO CARVALHO SA, ROSAS CONSTRUCTORES SA CONSTRUCOES GABRIEL AS COUTO SA.;
7. Consorţiu format din J&P Avax – Athena – Macquarie Braşov Consortium;
8. Consorţiu format din Eiffage – Vegyepszer Konzorcium;
9. Comarnic – Braşov Motorway Consortium (FCC Construccion SA – Alpine – Astaldi);
10. Impregilo – Itinera S.p. A. Joint Venture (Italia);
11. Consorţiu Autostrada A3 Comarnic – Braşov Consorţiu Bilfinger Berger – Porr;
12. Consorţiu format din Ashtrom Group Ltd. – Shapir Structures 1991 Ltd.

7. Care au fost consorţiile preselectate pentru a depune oferta finală?

În urma evaluării au fost selectaţi urmatorii 4 candidaţi în vederea invitării în a doua etapă a procedurii de dialog competitiv:

1. Consorţiul format din Astrada Concesions – Strabag AG, Egis Projects, Eurovia Construct International, Housing & Construction Holding Co. Ltd;
2. Consorţiu format din Vinci Concesions – Aktor Concesions – Vinci Construction Grands Projets – Aktor;
3. Consorţiu Autostrada A3 Comarnic – Braşov Consortiu Bilfinger Berger – Porr.
4. CAP Consortium Autostrada Prahova (Colas Sa, Bouygues Travaux publics SA, DTP – Terrassement Sa, Meridiam Infrastructure Finance SARL & Intertoll Europe ZRT) ;

Dintre aceştia, doar primii 3 au depus oferta finală în cadrul procedurii.

8. Care a fost rezultatul procedurii de dialog competitiv?

În luna mai 2009, la finalizarea evaluării ofertelor depuse, rezultatul procedurii a fost următorul:

1. Oferta finală depusă de consorţiul format din Vinci Concesions – Aktor Concesions – Vinci Construction Grands Projets – Aktor este admisibilă şi a fost declarată câştigătoare;
2. Oferta finală depusă de consorţiul format din Astrada Concesions – Strabag AG, Egis Projects, Eurovia Construct International, Housing & Construction a fost inadmisibilă datorită nerespectării unor cerinţe de ordin tehnic şi financiar şi, în consecinţă, a fost respinsă;
3. Oferta finală depusă de consorţiul Autostrada A3 Comarnic – Braşov Consorţiu Bilfinger Berger – Porr a fost considerată inadmisibilă în principal datorită caracterului sau neangajant juridic (oferta nu a fost formulată cu intenţia unui angajament ferm din partea ofertantului cu privire la încheierea contractului şi realizarea proiectului) şi, în consecinţă, a fost respinsă.

9. Care au fost criteriile pentru desemnarea ofertantului câştigător?

Criteriile de atribuire a contractului au fost următoarele:

1. nivelul tarifelor de concesiune;
2. nivelul redevenţei ce urmează a fi platita de către VSS către autoritatea contractantă;
3. preţul, adică nivelul plăţilor de disponibilitate ce trebuie plătite de către autoritatea contractantă;
4. gradul de preluare a riscurilor de către candidaţii preselectaţi;
5. planurile de finanţare şi dezvoltare ale candidaţilor preselectaţi;
6. nivelul calitativ, tehnic şi funcţional al soluţiilor tehnice propuse;
7. modul de asigurare a protecţiei mediului;
8. modul de rezolvare a unor probleme sociale;
9. termenele de realizare a unor investiţii;
10. durata concesiunii.

10. Care este poziţia câştigatorului în topul internaţional al constructorilor?

11. Care a fost componenţa comisiei de evaluare?

Comisia de evaluare a fost formată din 30 de experţi tehnici, juridici şi financiari:  5 din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii; 8 din partea CNADNR SA; 1 din partea CESTRIN SA; 2 din partea Ministerului Finanţelor Publice (Unitatea PPP); 14 din partea Consultantului tehnic, juridic şi financiar.

12. Cine au fost experţii externi implicaţi în derularea procedurii?

În cadrul procedurii au fost implicaţi 40 de experti externi, atât din partea consultantului extern, cât şi a Ministerului Transporturilor şi CNADNR SA, dintre care: 14 experţi tehnici, 8 experţi juridici, 9 experţi financiari, 5 experţi PPP (inclusiv din cadrul Compartimentului PPP din Ministerul Finanţelor), 1 expert achiziţii, 3 experţi mediu.

13. Ce s-a întâmplat de la adjudecare pănă la semnarea contractului?

După adjudecare, timp de 8 luni, până în decembrie 2009, semnarea contractului a fost blocată de contestaţia depusă în instanţă de catre unul dintre ofertanţi. Contestaţia a fost respinsă ca neintemeiata, Curtea constatând faptul că “oferta propusa de consorţiul respectiv a fost declarată inadmisibilă în mod temeinic şi legal”.
În paralel cu soluţionarea contestaţiei, autoritatea contractantă împreună cu consultantul tehnic, financiar şi juridic au finalizat forma contractului de concesiune în vederea semnării, prin corelarea acestuia cu oferta depusă de consorţiul câştigator.

14. De ce a trebuit sa se aleaga un cotract de concesiune, şi nu s-a ales un contract cu bani de la buget sau cu bani europeni?

Luând în considerare alocarea bugetară 2000 - 2007, toate estimările arătau ca repartiţia de fonduri de la bugetul de stat pentru realizarea acestui proiect până în anul 2020 ar fi fost insuficientă sau chiar inexistentă.
În 2010 întregul buget de stat alocat construcţiei de autostrăzi este de 380 milioane euro, şi numai pentru realizarea acestui tronson, Comarnic-Braşov, ar fi fost necesară o alocare în acest an de minimum 400 milioane euro.
O posibilă alocare de fonduri comunitare/europene ar fi fost, de asemenea, imposibilă, întrucat poziţionarea proiectului în cauză nu era pe niciunul dintre Coridoarele Pan-Europene.
Daca s-ar fi luat în considerare posibilitatea ca statul sa obţină direct finanţarea necesară realizării acestui proiect, printr-un împrumut de pe piaţa bancară, deficitul bugetar ar fi fost afectat şi, în consecinţă, nu s-ar fi respectat angajamentele asumate în Tratatul de Maastricht (datorie publica, deficit bugetar).
Chiar dacă acest împrumut pentru realizarea investiţiei ar fi beneficiat, probabil, de costuri mai reduse, avantajul respectiv ar fi fost anulat de cheltuielile ulterioare determinate de probabilele depăşiri de timp în realizarea construcţiei, precum şi de sumele ridicate plătite pentru operare şi întreţinere.
Având în vedere aceste aspecte, în luna octombrie a anului 2007, a fost realizat de catre compania britanică Atkins (cea care deţine aproximativ 60% din piaţa serviciilor de consultanţă în domeniul concesiunilor din Marea Britanie) un studiu privind fundamentarea deciziei de concesionare aferentă proiectului în cauză.
Potrivit acestui raport, costul de baza estimat în cazul realizării investiţiei direct de la bugetul de stat ar fi fost cu aproape 900 milioane euro mai mare decât suma realizării sale în regim de concesiune, demonstrând că realizarea proiectului în sistem de concesiune oferă, în ansamblu, un raport cost – beneficiu mult mai avantajos.

În concluzie, varianta concesiunii prezintă mai multe avantaje pentru statul român :

• plata de la bugetul de stat numai după finalizarea şi darea în folosinţă a autostrăzii;
• eşalonarea plăţilor pe perioade îndelungate;
• obligaţia concesionarului de a menţine autostrada la un nivel calitativ foarte înalt pe durata concesiunii;
• orice deficienţe rezultând din proiectarea şi construcţia autostrăzii vor fi remediate de catre concesionar, pe riscul şi cheltuiala sa;
• din sumele încasate din concesiune (taxele de autostradă, chirii, etc) o parte va reveni statului român, ceea ce va conduce la scăderea plăţilor efectuate de la bugetul de stat; 
• sumele ce reprezintă plăţi de disponibilitate de la bugetul de stat sunt considerate extrabilanţiere, conform criteriilor Eurostat, adică nu se limitează şi nu se restricţionează capacitatea României de a finanţa alte proiecte şi nu se afectează deficitul bugetar.

15. 15. Care este valoarea contractului?

1. Valoarea de construcţie a celor 55 de km de autostradă între Comarnic şi Braşov este de 1.2 miliarde euro;
2. costul proiectării şi al lucrărilor de preconstrucţie – 150 milioane euro;
3. management al proiectului, asigurări şi organizare a proiectului, inginerul independent – 350 milioane euro;
4. costurile echipamentelor – 200 milioane euro.

Toate aceste sume includ TVA.

1. Concesionarul se va împrumuta pe piaţa bancară internaţională, cu costurile financiare aferente, cuantumul dobânzilor ajungând chiar să dubleze suma iniţială necesară pentru construcţie şi proiectare.
2. Costurile legate de operare şi întreţinerea autostrăzii pe 26 de ani, taxe, impozite şi alte costuri financiare, precum şi inflaţia – cca. 1 miliard de euro.

16. Cât costă un km de autostradă pe acest tronson? Cât costă în alte ţări un km de autostradă pe un relief similar?

Valoarea de construcţie a celor 55 de km de autostradă între Comarnic şi Braşov este de 1.2 miliarde euro. Costul pentru construcţia unui kilometru al autostrăzii este de cca. 21,8 milioane euro.
Exemple preţ/km pentru construcţia unor  tronsoane de autostradă din Europa,  în zona de munte (comparaţia vizează valoarea de construcţie, nu sunt adăugate costurile ulterioare de întreţinere, operare etc):

Marea Britanie

1. Sector din autostrada M6: 32,4 milioane euro/km
   (Sursa : comunicat de presa Guvern UK, 2006)
2. Centura Londrei M25: 100 Km; valoare totală - 6 miliarde de lire sterline (este un contract doar pentru extindere de la 3 la 4 benzi şi administrarea ei pe 30 de ani)
   (Sursa: Centrul European de Expertiza in PPP – BEI)

Franţa

1. Sector din A41 (18,8 km ), cu 1 tunel de 3,1 km şi 4 viaducte: 46,35 milioane euro/km
   (Sursa : ADELAC, 2005)
2. Millau Viaduct (2,5 km): 120 milioane euro/km
3. Ring Grenoble (6,1 km): cca. 90 milioane euro/km
   (Sursa: Centrul European de Expertiza in PPP – BEI)

Italia

1. Autostrada Brescia-Bergamo-Milano (BreBeMi), 1,3 km tunel, 3,7 km viaducte: 27,15 milioane euro/km ( zona de deal ) ( 2007 );
2. By – Pass Milano Est : 52,48 milioane euro/km ( zona de deal ) (2007)

(Sursa : www.adnkronos.com
          : www.brebemi.it)

Austria

În funcţie de complexitate: între 20 şi 35 milioane euro/km
(Sursa : ASFINAG, 2007)

Slovacia

• Sectorul de munte al autostrăzii D1 cu 4,65 km de drum, 2 tuneluri cu lungime totală de 3,054 km şi 11 poduri, cu lungime totală de 3,589 km : 27,43 – 34,51 milioane Euro / km
• Sectorul de munte al autostrăzii D1 cu 0,5 km de drum, 1 tunel de 7,46 km şi 1 pod cu lungime de 0,159 km : 56,09 – 73,17 milioane euro/km
• Sectorul de munte al autostrăzii D1 cu 7,46 km de drum, 4 tuneluri cu lungime totala de 4,932 km şi 22 poduri, cu lungime totala de 4,1 km : 28,48 – 35,75 milioane euro/km

(Sursa : Deloitte, 2007)

Exemple de costuri pentru construirea tunelelor:

17. Ce ţări din Europa au mai practicat acest sistem de realizare şi operare pentru autostrăzi?

Principalele ţări din Europa care au practicat acest sistem sunt prezentate în tabelul de mai jos, precum şi ponderea autostrăzilor realizate în concesiune din nr. total de km:

18. Cât de simplă/complexă va fi construcţia acestei autostrăzi?

Soluţia tehnică aleasă de constructor pentru tuneluri este de două galerii paralele separate, lungimea totală a acestora fiind de cca. 15 km de tunel pe sens, adică peste 30 de km de tunel în total. Cel mai lung tunel are 3.8 km.
Numărul total al podurilor şi viaductelor este de 16, având în total o lungime de peste 8 km pe sens. Media europeană este de 35-40 milioane de euro/km/galerie cu 2 benzi de circulaţie.
Autostrada va avea 2 spaţii de servicii mari ce conţin benzinării, parcări de lungă durată, restaurante, etc, dar şi 2 spaţii de  parcare de scurtă durată.
Traseul autostrăzii este pe un relief foarte dificil, cu diferenţe mari de nivel (începând de la cota 511 m la Comarnic şi ajungând la 1.035 m la Predeal), concesionarul utilizând, pentru traversarea văilor, viaducte şi poduri cu  deschideri mari,  de până la 175 m, infrastructuri de peste 25 m înălţime şi fundaţii pe piloţi foraţi de diametru mare (1,40 m), care se realizează prin tehnologii şi utilaje speciale.
Având în vedere dezvoltarea turistică a zonei, acest tronson are  5 noduri rutiere pe o distanţă de 55 de km (Comarnic, Sinaia, Buşteni, Predeal, Râşnov). Ţinând cont că media europeană este de un nod rutier la cca. 40 de km, costurile de construcţie, execuţie şi întreţinere ale Autostrăzii Comarnic-Braşov sunt mai mari, pentru că sunt mai multe noduri, iar lucrarea este aşadar mai complexă.
De asemenea, concesionarul are obligaţia de a asigura iluminatul nodurilor autostrăzii precum şi a spaţiilor de servicii şi parcări. Prin echipamentele de operare, respectiv instalaţii şi utilaje specifice prevăzute se asigură de către concesionar, conform obligaţiilor asumate, intervenţii în timp optim, evitându-se restricţionarea temporară şi/sau locală a traficului rutier.
Tunelurile vor fi echipate de către concesionar cu instalaţii speciale de asigurare a condiţiilor de aerisire, de protecţie împotriva incendiilor (uşi şi sisteme speciale de separare a galeriilor) şi de monitorizare a traficului şi siguranţa circulaţiei (comunicaţii, supraveghere video etc.).
Astfel, vor fi instalaţii de măsurare a noxelor şi a nivelului de vizibilitate, telefoane de urgenţă, camere video cu circuit închis, senzori pentru depistarea incendiilor, dispecerate de monitorizare a traficului în tunel etc. Instalaţiile specifice şi obligatorii pentru monitorizarea traficului în tunel vor fi instalate, operate şi întreţinute de către concesionar, pe toată perioada concesiunii, cu implicaţii directe asupra costului de construcţie şi operare pe kilometru.
Pentru asigurarea condiţiilor de operare şi întreţinere sunt prevăzute două centre de întreţinere şi coordonare amplasate la nodul Buşteni şi nodul Râşnov. Aceste centre vor asigura următoarele activităţi:

• echipamentele şi logistica pentru monitorizarea şi supravegherea traficului rutier;
• managementul traficului în cazuri de accidente rutiere;
• actualizarea informaţiilor recepţionate de la panourile de mesaje variabile;
• gestionarea datelor furnizate de echipamentele şi senzorii de depistare a condiţiilor meteo-rutiere;
• echipaje mobile de intervenţie şi prim-ajutor la evenimentele rutiere semnalate pe traseu.

Viteza va fi de 120 km/h pe toată lungimea, comparativ cu prevederile studiului de fezabilitate ce prevedea o viteză de proiectare de 80 km/h pe 80% din traseu, ceea ce înseamnă costuri suplimentare, dar un grad de confort sporit şi o maximă eficienţă.
Din costul construcţiei, TVA-ul (cca. 300 milioane de euro) va fi plătit către statul român în primii patru ani fără ca statul roman sa achite vreun cost.

19. Când va începe construcţia şi când va fi gata autostrada?

Imediat dupa semnarea contractului, concesionarul are obligaţia de a face toate demersurile pentru a obţine finanţarea, el urmând să demareze în paralel lucrările preliminare proiectării şi, ulterior, proiectarea. După încheierea contractelor de finanţare cu băncile şi finalizarea proiectării va începe execuţia lucrărilor fizice,  acest lucru fiind estimat pentru începutul anului 2011. Termenul de execuţie este de 4 ani.

20. Cat costă exproprierile şi când vor fi gata?

Având în vedere că soluţia prezentată de consorţiul câştigator propune o nouă variantă de traseu faţă de studiul de fezabilitate, suprafaţa exactă şi parcelele ce urmează a fi expropriate vor fi stabilite în cursul anului 2010, urmând ca ulterior să se facă evaluările şi actele normative privind exprpropierea.
Din analizele preliminare, cca. 60% din teren aparţine statului, ceea ce face ca acest proces sa fie mai facil (transfer de la stat la stat). De asemenea noua lege referitoare la exproprierile privind cauza de utilitate publică permite accesul pe terenul constructorului, proprietarul având drept de contestare doar asupra cuantumului de despăgubire. Având în vedere cele prezentate mai sus, estimăm ca până la finalul acestui an exproprierile vor fi realizate în proporţie de 90%.

21. Este contractul cu VINCI/AKTOR o nouă “afacere Bechtel? Care sunt diferenţele dintre cele două contracte şi cum se poate asigura statul ca nu se va repeta “istoria Bechtel”?

O diferenţă majoră între cele două contracte este  procedura de atribuire. Contractul de construire a Autostrăzii Tranşilvania a fost atribuit prin încredinţare directă, cu derogare de la legislaţia privind achiziţiile publice. Contractul pentru construcţia tronsonului Comarnic-Braşov a fost atribuit după o procedură de achiziţie internaţională ce a durat 2 ani. 
O altă diferenţă majoră între cele două contracte este preţul. Contractul cu Bechtel contine “preţuri-ţintă” şi “termene-ţintă”, care nu vor fi atinse niciodată. Contractul cu VINCI/AKTOR are preţuri şi termene ferme contractuale, precum şi posibilitatea de a penaliza concesionarul în cazul nerespectării acestora.

22. Care sunt caracteristicile tehnice ale acestui tronson de autostradă?

Autostrada Comarnic-Braşov are o lungime de 55 km, având următoarele componente caracteristice:

• viteza de proiectare de 120 km/h;
• tunele: 15 km/cale (duble), deci în total 30 km de tunele simple, cel mai lung având 3,8 km;
• viaducte şi poduri: 16, având o lungime de 4 km/cale (duble), deci în total 8 km de poduri şi viaducte;
• noduri rutiere: 5 (Comarnic, Sinaia, Buşteni, Predeal, Râşnov).

Autostrada este amplasată în zona de munte, traversând munţii Carpaţi şi este realizată la standarde internaţionale, fiind un proiect care  asigură toate condiţiile de siguranţă şi confort a traficului rutier.
Proiectul propus câştigător are un nou traseu faţă de studiul de fezabilitate, prezentând următoarele avantaje:

• reducerea traseului (lungime) cu 3 km;
• reducerea suprafeţei de expropriat;
• evitarea zonelor construite şi reducerea impactului social    negativ şi al impactului de mediu;
• reducerea interferenţei cu sistemul feroviar;
• reducerea costurilor de întreţinere pe timp de iarnă;
• asigurarea vitezei de 120 km/h pe toată lungimea, comparativ cu prevederile studiului de fezabilitate ce propunea o viteză de proiectare de 80 km/h pe 80% din traseu.

Autostrada este proiectată în sistem de concesiune pentru o perioadă de 30 de ani din care:

• 4 ani perioada de proiectare şi construcţie;
• 26 ani perioada de operare şi întreţinere.

23. Cum trebuie să arate autostrada peste 30 de ani?

Obligaţia concesionarului la sfârşitul perioadei este să predea autostrada  în condiţii tehnice identice cu cele de la recepţia lucrărilor şi deschiderea traficului. În acest sens sunt prevăzute în perioada de operare şi întreţinere lucrări de intervenţii majore pentru refacerea straturilor asfaltice în trei etape, respectiv în anul 12, apoi în anul  22 şi ultima etapă în anul 29, pentru ca la sfârşitul perioadei de 30 ani să fie refăcute straturile asfaltice.
În perioada de operare şi întreţinere, pe lângă intervenţiile majore prevăzute, sunt stabilite lucrări de întreţinere curentă pentru partea de rulare, pentru structurile de poduri şi viaducte, pentru lucrările de consolidare etc, conform unor criterii stricte de performanţă. 
Astfel, peste 30 de ani, autostrada Comarnic-Braşov trebuie să fie, “ca nouă”.

24. Care sunt principalele obligaţii ale concesionarului şi ale autorităţii contractante pe durata concesiunii?

Conform contractului, concesionarul are următoarele obligaţii principale:

• obţinerea fondurilor necesare pentru proiectarea, construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii;
• proiectarea autostrăzii;
• obţinerea autorizatiilor necesare pentru executarea lucrărilor de construcţie a autostrăzii;
• încheierea contractelor pentru asigurările importante referitoare la lucrările de construcţie;
• constituirea în beneficiul autorităţii a garanţiei de bună execuţie privind lucrările de construcţie;
• construcţia autostrăzii;
• operarea şi întreţinerea autostrăzii;
• returnarea autostrăzii către statul roman la finalizarea perioadei de concesiune.

Autoritatea contractantă are următoarele atribuţii principale:

• realizarea exproprierilor şi predarea amplasamentului către concesionar, în vederea executării lucrărilor de construire;
• perceperea de penalităţi concesionarului pentru nerespectarea graficului de execuţie a lucrărilor de construcţie;
• penalizarea concesionarului pentru situatiile de indisponibilitate a autostrăzii în perioada de operare şi întreţinere;
• efectuarea plăţilor de disponibilitate, în conditiile contractului de concesiune;
• participarea alaturi de concesionar la selecţia inginerului independent.

Notă 1: Eventualele întrebări suplimentare le puteţi trimite la adresa teo.postelnicu@mt.ro sau presa@mt.ro
Notă 2. Consultanţii autorităţii contractante care au furnizat asistenţa pe parcursul procedurii:

Având în vedere complexitarea atribuirii unui contract de concesiune, a fost selectat, prin licitaţie deschisă derulată în 2007, un consultant de specialitate în vederea elaborării documentaţiei de atribuire şi a asistării autorităţii contractante pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune.  Consultantul selectat  este asocierea între: Louis Berger SAS, Louis Berger Group, Credinvest International Corporate Finance LTD şi Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii. Consultanţa acordată este de natură tehnică, juridică şi financiară.
1.       Louis Berger este una dintre cele mai importante firme de consultanţă in inginerie in sectorul infrastructurii de transpor, cu o experienta bogata in domeniul parteneriatelor publice-private atat in tara cat şi pe plan international. Louis Berger a implicat 8 experti cu o vasta experienta in domeniu in cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesiune astfel:

• Benjamin Darche (Dr.) – Sef de echipa – cu o experienta de peste 25 de ani in domeniul proiectelor mari de infrastructura, derulate in peste 20 tari din toata lumea, incluşiv in Romania.
• Virdee Narinder – expert tehnic - cu o experienta de peste 25 ani in domeniul proiectelor de autostrada, a fost direct implicat in toate aspectele tehnice specifice proiectelor de tip PPP, de la revizuirea ofertelor tehnice in vederea atribuirii contractelor de concesiune la supervizarea executiei lucrarilor
• Nick Skinner - specialist in probleme de mediu - are o vasta experienta in elaborarea unor studii de impact asupra mediului, şi a unor planuri de protectie a mediului.
• Alain Audette – specialist de trafic – este specialist in modelare de trafic inca din 1981, avand o experienta de peste 27 de ani in realizarea modelelor de transport multi-modal, incluşiv in tari membre ale Uniunii Europene.
• David Jarrett – expert tehnic – are aproape 40 de ani de experienta in domeniul proiectelor de autostrada, cu precadere in managementul de proiect şi realizarea studiilor de trafic.
• Stephen Cook – expert tehnic –  are peste 39 de ani experienta in domeniul constructiilor, realizand o sfera larga de activitati in diferite tipuri de proiecte, in special in domeniul proiectelor de autostrada.
• Ross Simpson - expert tehnic – este un inginer de construcţii civile cu o vastă experienţă în planificarea, proiectarea, supravegherea construcţiei şi managementul proiectelor în proiecte majore de transport, incluşiv in regim PPP
• Adrian Scrieciu – expert tehnic local – are peste 22 de ani experienta in constructia de drumuri, autostrăzi, inclusiv variante ocolitoare şi reabilitări, reconstructie şi reparatii de imbracaminte rutiera, straturi de asfalt, managementul traficului, constructie şi reabilitare de poduri.

2.       Credinvest International Corporate Finance Ltd. este una dintre principalele companii care oferă servicii de consultanţă şi asistenţă financiară extinsă, în special pentru proiecte structurate în regim PPP/concesiuni, atât în România, cât şi pe plan internaţional, pe principalele pieţe emergente: Malta, Republica Cehă, Slovenia, Ungaria, Bulgaria. Credinvest International Corporate Finance Ltd. a mobilizat 5 experţi importanţi pentru proiectul de Autostradă Comarnic-Braşov:

• Dl. Malcolm Magee-Brown - expert financiar cheie, cu 25 de ani de experienta, este specialist in finantarea proiectelor şi in proceduri bancare, cu precadere in incheierea şi desfasurarea tranzactiilor de finantare a proiectelor realizate in şistem de concesiune/PPP
• Dl. Alain Mangion – consultant financiar -  detinatorul unei diplome in Contabilitate şi a unui masterat in Marketing, a fost implicat in proiecte pe termen lung, acordand consultanta financiara pentru numeroase mecanisme de tip PPP.
• Dna. Marion Price – specialist financiar - este membru in Asociatia Internationala a Bancherilor şi s-a specializat in ultimii 30 ani in finantarea privata a unor proiecte de infrastructura.
• Dl. Mark Call – specialist financiar - este consultant cu o experienta vasta de peste 17 ani in sectoarele transporturi şi infrastructura. Dl. Call a avut o contributie majora  in obtinerea aprobarii pentru schema drumuri publice-private care a stat la baza PFI/PPP, Birmingham Northern Relief Road, cunoscut acum sub numele de Midlands Expressway. 

3.       Ţuca Zbârcea & Asociaţii este una dintre cele mai importante firme de avocatura din România, cu o larga expertiza in domenii de practica care includ in principal servicii de aşistenţă şi consultanţă juridică privind achiziţiile publice, finanţarea de proiecte şi concesiuni, PPP/PFI, în litigii şi proceduri arbitrale interne şi internaţionale. Expertii juridici implicati sunt urmatorii:

• Florentin Ţuca - Doctor Magna cum laude în Parteneriat Public-Privat, este avocat asociat coordonator şi unul dintre fondatorii Ţuca Zbârcea & Asociaţi cu o experienţă juridică de 17 ani în finanţări de proiecte, concesiuni şi alte forme de proiecte de parteneriat public-privat.
• Andreea Ionescu (1975-2009) - a fost avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi unul dintre fondatorii firmei, cu o bogată experienţă juridică în aspecte privind finanţarea de proiecte şi proiecte de concesiune, în special în infrastructura rutieră (autostrăzi).
• Şerban Pâslaru - avocat asociat cu experienţă juridică de 9 ani specializat în achiziţii publice, concesiuni şi alte forme de PPP, precum şi, în general, proiecte de infrastructură.
• Vlad Cercel - avocat colaborator senior coordonator cu experienţă juridică de 9 ani specializat în achiziţii publice şi concesiuni, oferind aşistenţă juridică referitor la particularităţile reglementărilor privind achiziţiile publice şi concesiunile din diverse sectoare, îndeosebi infrastructură.
• Arina Dobrescu - avocat colaborator senior cu experienţă juridică de 7 ani specializat în achiziţii publice şi concesiuni precum şi în dezvoltarea de proiecte imobiliare cu o importantă componentă de infrastructură.

4 februarie 2010

Referitor la Notificarea privind intenţia de concediere colectivă, emisă de Bechtel International Inc., facem următoarele precizări:
1. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România lucrează cu Bechtel Int. în conformitate cu sumele alocate de la bugetul de stat şi aprobate prin legea bugetului de stat, adoptată de Parlament şi publicată în Monitorul Oficial.
2. CNADNR nu o să exproprieze niciodată terenuri pe care un constructor va lucra doar peste 2-3 ani. Nu putem bloca banii alocaţi de buget în exproprierea unor terenuri pe care nu se va lucra anul acesta, existând o limitare extrem de strictă impusă de bugetul de stat.
3. Autorizaţia de construire se obţine de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii strict în baza unei documentaţii pe care constructorul o depune. Bechtel a depus, însă, o documentaţie incompletă.
4. a) Încă din ianuarie 2009, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, le-a transmis reprezentanţilor Bechtel, în întâlnirile directe pe care le-au avut, că priorităţile ministerului sunt, în ordine:

1. proiectele realizate cu cofinanţare europeană, prin fonduri nerambursabile
2. proiectele realizate cu cofinanţare europeană, prin fonduri rambursabile (BEI, BERD, etc)
3. proiectele realizate direct de la bugetul de stat

b) În ianuarie 2009, când au avut loc acele discuţii, s-a decis alocarea unei sume importante pentru construcţia Autostrăzii Transilvania, pentru că Autoritatea de Management al fondurilor europene, din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, nu era acreditată, aşa că nu puteau fi transmise cereri de rambursare a fondurilor europene.
Astfel, pentru că priorităţile privind proiectele cu cofinanţare europeană nu puteau fi realizate, s-a decis acordarea unor sume importante pentru plata datoriilor şi finanţarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, proiect realizat direct de la bugetul de stat.
c) Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, a reuşit să acrediteze Autoritatea pentru managementul fondurilor europene în iunie 2009, după ce a realizat organigrama şi a iniţiat procedurile de lucru ale acestei entităţi. După acreditare, pot fi transmise cereri pentru rambursare a fondurilor europene, fiind îndeplinite astfel condiţiile necesare pentru primele două priorităţi ale ministerului, prezentate în ianuarie 2009.
d) Conducerea Bechtel ştia că, odată ce se pot realiza priorităţile MTI de realizare a proiectelor cu finanţare europeană, în anul 2010 vor fi diminuate drastic sumele alocate pentru lucrări direct de la bugetul de stat.
e) Astfel, companiei Bechtel i s-au oferit asigurări că se vor plăti, până în luna aprilie, datoriile pentru lucrările efectuate anul trecut (la fel cum în 2009 am plătit datoriile pentru 2008).
5. În aceste condiţii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a propus companiei Bechtel Int. Inc. găsirea unor soluţii alternative de finanţare, care să nu influenţeze bugetul de stat.
6. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este interesat şi doreşte continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania.

3 februarie 2010

TAROM INTRODUCE O NOUĂ DESTINAŢIE ÎN REŢEAUA SA DE RUTE: BUCUREŞTI – RIGA, DIN 28 MARTIE 2010
BUCUREŞTI/ TAROM/ 03.02.2010:  Compania TAROM anunţă deschiderea unei noi rute, începând cu data de 28 martie 2010, care va face legătura între Bucureşti şi Riga, cu tarife speciale care încep de la 124EUR - cu toate taxele incluse, pentru călătorii dus-întors, la achiziţionarea biletelor de pe website-ul companiei: www.tarom.ro.
TAROM va opera 4 zboruri directe pe săptămână pe ruta Bucureşti - Riga în zilele de luni, miercuri, vineri şi duminică cu o aeronavă de tip Boeing 737. Durata zborului este de două ore şi 15 minute.
Program de operare Bucureşti - Riga:

• Decolare din Bucureşti 15:00 - sosire la Riga 17:15;
• Decolare din Riga 18:00 - sosire la Bucureşti 20:20.

           *Toate orele sunt locale.
„Programul de operare pe ruta Bucureşti – Riga – Bucureşti a fost gândit special atât pentru traficul point-to-point, cât şi pentru pasagerii de conexiune, oferindu-le posibilitatea de a ajunge, via Bucureşti, în celelalte destinaţii operate de TAROM.  Deschiderea acestei noi rute se înscrie în strategia TAROM  de extindere spre estul Europei, pentru a deveni complementari ariei de destinaţii acoperite de companiile membre Sky Team, la care TAROM va adera în luna iunie, anul acesta. Din această perspectivă, obiectivul nostru este acela de a transforma Capitala României într-un hub, un centrul de legătură între est şi vest, ceea ce ne va aduce o creştere importantă a traficului” a declarat Gabriela Bordea, director Marketing şi Vânzări TAROM.
În sezonul de iarnă 2009/2010 compania TAROM operează către 49 de destinaţii în Europa, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Anul trecut, compania TAROM a introdus operarea pe 11 noi destinaţii: Amsterdam, Bari, Budapesta, Belgrad, Dubrovnik (sezonier perioada de vară), Lyon, Geneva, Salzburg (sezonier perioada de iarnă), Strasbourg, Veneţia şi Zurich.
Flota companiei TAROM este compusă din 26 de aeronave, de tip Boeing, Airbus şi ATR.

3 februarie 2010

Prima Conferinţă Interministerială SEETAC la Bucureşti
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în colaborare cu Central European Initiative, organizează, în perioada 3-4 februarie 2010, la Bucureşti, conferinţa interministerială „South East European Transport Axis Cooperation”.
La acest eveniment participă reprezentanţi ai ministerelor transporturilor din ţări situate în zona de proiect SEETAC: Albania, Austria, Bulgaria, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia, Ungaria, Italia, România, Serbia, Republica Slovacă şi Slovenia. De asemenea, vor participa reprezentanţii ministerului italian al protecţiei apelor, teritoriului şi mediului, Iniţiativei Central Europene, Universităţii Aristotel din Salonic, EURAC, SEETO, Informest.
Discuţiile acestei reuniuni vor aborda subiectele Coridoarelor Pan-europene, problemelor transfrontaliere, dezvoltării de piaţă, studiilor de trafic şi planurilor de investiţii imediate.
În perioada 2007-2013, România beneficiază de asistenţă financiară comunitară nerambursabilă pentru dezvoltarea de programe şi proiecte de cooperare teritorială europeană (transfrontalieră, transnaţională şi interregională), având ca scop dezvoltarea echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile UE.
În acest context, România, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a semnat Parteneriatul pentru implementarea proiectului SEETAC (South East European Transport Axis Cooperation) din cadrul Programului de Cooperare Transnaţională  - Sud Estul Europei (SEE), program coordonat la nivelul României de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Proiectul a început oficial la 1 aprilie 2009 şi va dura 36 de luni, până la 31 martie 2012.

1 februarie 2010

Licitaţie pentru lucrări “Magistrala 5- Drumul Taberei – Pantelimon.Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate.Secţiunea Râul Doamnei – Haşdeu (Opera) – structura de rezistenţă”
S.C. METROREX S.A. a publicat pe SEAP anunţul 93475/27.01.2010 pentru licitaţia: „Magistrala 5 – Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. Secţiunea Râul Doamnei – Haşdeu ( Opera ) – structura de rezistenţă.”
Criteriul de atribuire a contractului de execuţie: oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Termenul limită pentru primirea ofertelor este data de 02.03.2010, ora 10.00.
Perioada minimă pe parcursul căreia ofertantul trebuie să îşi menţină oferta: 60 de zile.
Valoarea estimată a achiziţiilor pentru întreaga durată a contractului este de 1.166.000.000 lei.
Condţiile de participare la licitaţie sunt:

• Certificate constatatoare din care să reiasă că ofertantul şi-a îndeplinit obligaţiile de    plată către bugetul de stat, precum şi către bugetele locale, până la 31.12.2009.
• Prezentare certificat emis de Oficiul Registrului Comerţului.

1 februarie 2010

ÎN FEBRUARIE, TAROM LANSEAZĂ OFERTA ”LOvE – COST”: 199 EURO - DOUĂ BILETE DUS-ÎNTORS, PE 25 DE RUTE TAROM
BUCUREŞTI/TAROM/01.02.2010:  Compania TAROM pune în vânzare, în perioada 01-24 februarie 2010, o ofertă specială “LOvE-COST” de 199 EURO, preţ total cu toate taxele incluse, pentru două persoane care călătoresc împreună, dus-întors, pe zboruri directe TAROM, între România şi Europa.
Oferta este valabilă pe 25 de rute directe TAROM, Bucureşti – Amsterdam, Atena, Barcelona, Belgrad, Bruxelles, Budapesta, Frankfurt, Istanbul, Larnaca, Londra, Lyon, Madrid, Munchen, Paris, Roma, Salonic, Sofia,  Valencia, Veneţia, Viena, Zurich; Cluj – Frankfurt, Madrid, Viena şi Sibiu – Munchen.
Biletele pot fi achiziţionate de la orice agenţie proprie TAROM. 
Perioada minimă de şedere este de două zile iar cea maximă de două săptămâni, cu plecarea în  intervalul 10 februarie - 10 martie 2010.
“Şi anul acesta continuăm tradiţia TAROM cu o ofertă special gândită pentru luna îndrăgostiţilor. Oferta se adresează tuturor celor care vor să ofere un cadou special persoanei iubite. De aceea, noi îi invităm să viziteze Europa. Recomand celor care doresc un pachet turistic complet să consulte şi ofertele TAROM Tours, agenţia de turism a companiei TAROM, care are o gamă largă de produse turistice. Spre exemplu, pachetul de tip ”City Break” – adică o mini-vacanţă de un week-end – se potriveşte foarte bine celor care doresc o scurtă <<evadare>> din cotidian”,  a declarat Gabriela Bordea, director Marketing şi Vânzări TAROM.
Oferta “LOvE-COST”dispune de un număr limitat de locuri şi se supune unor termeni şi condiţii.
În sezonul de iarnă 2009/2010, compania TAROM operează către 49 de destinaţii în Europa, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Flota companiei TAROM este compusă din 26 de aeronave, de tip Boeing, Airbus şi ATR.

29 ianuarie 2010

„MARATONUL DE IARNĂ” TAROM -  continuă cu bilete de 9 euro pe rutele dinspre  Bucureşti către Barcelona, Valencia, Veneţia, Madrid, Cairo, Bari, Roma şi Cluj – Madrid  
„Maratonul de Iarnă” TAROM continuă, în perioada 29 ianuarie - 14 februarie 2010, cu rutele dinspre Bucureşti către Barcelona, Valencia, Veneţia, Madrid, Cairo, Bari, Roma şi dinspre Cluj către Madrid. Preţul unui bilet dus-întors pentru aceste rute este de 9 Euro (plus taxe de aeroport).
Preţul biletelor cu taxele incluse, achiziţionate de pe website-ul www.tarom.ro este:

• Bucureşti – Barcelona = 78 Euro
• Bucureşti – Valencia = 78 Euro
• Bucureşti – Veneţia = 86 Euro
• Cluj – Madrid = 87 Euro
• Bucureşti – Madrid = 88 Euro
• Bucureşti – Cairo = 98 Euro
• Bucureşti – Bari = 102 Euro
• Bucureşti – Roma = 105 Euro

Biletele dus-întors pe aceste destinaţii, cumpărate în perioada 29 ianuarie – 14 februarie pot fi utilizate (doar cu plecare din Bucureşti) în perioada  08 – 14 februarie 2010.
TAROM operează zboruri zilnice pe ruta Bucureşti – Barcelona – Bucureşti,  4 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Valencia – Bucureşti, 4 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Veneţia – Bucureşti,
2 zboruri pe zi pe ruta Bucureşti – Madrid – Bucureşti, 2 zboruri pe săptămână pe ruta  Bucureşti – Cairo – Bucureşti, 3 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Bari – Bucureşti, 6 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Roma – Bucureşti şi zboruri zilnice pe ruta Cluj – Madrid – Cluj.
Rutele anterioare incluse în „Maratonul de Iarnă” TAROM au fost Bucureşti – Belgrad, Bucureşti – Budapesta, Bucureşti – Sofia, Bucureşti – Salonic, Bucureşti – Larnaca şi Bucureşti – Atena.
Preţul unui bilet dus-întors pe aceste rute este de 9 euro (plus taxele de aeroport). Biletele pot fi achiziţionate până la data de 07 februarie 2010 şi sunt valabile pentru călătorie (cu plecare din Bucureşti) în săptămâna 01 – 07 februarie 2010.
Preţul biletelor cu taxele incluse, achiziţionate de pe website-ul www.tarom.ro este:

• Bucureşti – Belgrad = 91 EURO
• Bucureşti – Budapesta = 92 EURO    
• Bucureşti – Sofia = 93 EURO
• Bucureşti – Salonic = 93 EURO
• Bucureşti – Larnaca = 110 EURO
• Bucureşti – Atena = 113 EURO

TAROM operează 3 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Belgrad – Bucureşti, 4 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Budapesta – Bucureşti, 12 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Sofia – Bucureşti, 6 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Salonic – Bucureşti, zboruri zilnice pe ruta  Bucureşti – Larnaca – Bucureşti şi 6 zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti – Atena – Bucureşti.
„Maratonul de Iarnă” TAROM a reînceput pe 16 ianuarie şi se va încheia pe 14 februarie 2010, timp în care sunt puse în vânzare bilete dus-întors la tariful de numai 9 EURO (plus taxe de aeroport), pentru 19 rute externe TAROM, operate cu avioane proprii.
În total, „Maratonul de Iarnă” va cuprinde 110 zboruri TAROM către 18 destinaţii externe, în patru săptămâni. Promoţia „Maratonul de iarnă” se aplică pentru călătoriile din Bucureşti către destinaţiile externe TAROM anunţate în cadrul Maratonului, iar biletele dus-întors au o perioadă de şedere de minim 3 zile şi maxim 7 zile.
În sezonul de iarnă 2009/2010, compania TAROM operează către 49 de destinaţii în Europa, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Flota companiei TAROM este compusă din 26 de aeronave, de tip Boeing, Airbus şi ATR.

28 ianuarie 2010

S-a desemnat câştigătorul licitaţiei pentru achiziţia consultanţei de supervizare a lucrărilor de finalizare a digului de larg din Portul Constanţa
Comisia de evaluare a ofertelor depuse la licitaţia deschisă pentru achiziţia serviciilor de consultanţă de supervizare a execuţiei lucrărilor aferente proiectului „Finalizarea digului de larg din Portul Constanţa” a desemnat firma câştigătoare.
După evaluarea celor două oferte, s-a stabilit că cea mai bună din punct de vedere economic este oferta firmei olandeze „ROYAL HASKONING”. Valoarea acesteia este de 1.883.800 euro, fără TVA, pentru o perioadă de 29 de luni.
Deschiderea ofertelor pentru licitaţia deschisă a avut loc pe 11 ianuarie 2010 la sediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime“ SA Constanţa.

28 ianuarie 2010

Valori ale traficului aerian în 2009 pe aeroportul internaţional Henri Coandă Bucureşti
Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) a înregistrat în anul 2009 un total de 4.483.661 pasageri, cu 11% mai puţin faţă de anul 2008, când pe acest aeroport au fost procesaţi 5.064.230 pasageri (incluzând şi traficul transferat temporar de pe Aeroportul Băneasa în perioada 29 septembrie – 12 octombrie 2008).
Faţă de 2008, numărul de mişcări aeronave a cunoscut însă o creştere de 1,5%. Pe parcursul anului 2009, pe cele două piste ale aeroportului s-au efectuat 72.697 mişcări aeronave, ceea ce înseamnă că în medie, la aproximativ 7 minute, pe AIHCB a aterizat sau a decolat un avion.
Traficul intern de pasageri se remarcă prin stabilitate, fiind comparabil cu cel atins în anul anterior (496.391 pasageri în 2009, faţă de 497.253 în 2008).
Traficul de pasageri în statele din Uniunea Europeană ocupă o pondere de 84% din totalul traficului de pasageri înregistrat în 2009 pe AIHCB, 16% fiind trafic derulat în spaţiul extracomunitar.
Finalul anului 2009 a reprezentat o redresare a valorilor traficului de pasageri: în noiembrie s-a atins un nivel similar celui din noiembrie 2008, reviriment ce a fost confirmat în luna decembrie, când s-a înregistrat o creştere de 3,2% faţă de decembrie anterior.
Evoluţia traficului aerian pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti se înscrie în tendinţa generală înregistrată la nivel mondial în 2009 în domeniul aviaţiei civile.
Pe Aeroportul Henri Coandă operează în prezent 33 de companii aeriene care asigură legături directe cu 42 de destinaţii internaţionale şi 10 interne.

28 ianuarie 2010

Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa vă informează că, la această oră, aeroportul este deschis operării aeronavelor, în condiţii de iarnă.
Utilajele aeroportuare asigură intervenţia continuă, menţinând operaţionale căile de rulare platformele şi pista.
Nu s-au înregistrat întârzieri la decolarea aeronavelor.

27 ianuarie 2010

Trenuri de călători anulate în zilele de 27, 28, 29 şi 30 ianuarie 2010
CFR Călători informează că, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, circulaţia feroviară se desfăşoară în continuare în condiţii de iarnă, fiind anulate următoarele trenuri de călători, astfel:

• trenul Accelerat 1981, Bucureşti Nord – Medgidia –Tulcea Oraş, în data de 27, 28 şi 29 ianuarie 2010;
• trenul Accelerat 1982, Tulcea Oraş – Medgidia – Bucureşti Nord, în zilele de 28, 29 şi 30 ianuarie 2010;
• trenurile Personal 8387 şi 8390, Constanţa – Mangalia şi retur, în data de 27 ianuarie 2010.

Recomandăm pasagerilor ca înainte de efectuarea călătoriei să solicite informaţii despre modificările survenite în circulaţia trenurilor de călători în staţiile şi agenţiile CFR sau la telefon 021/9521.
CFR Călători regretă inconvenientele create şi asigură pasagerii că măsurile care se iau în cadrul Comandamentului de iarnă al societăţii, au ca principal scop siguranţa călătoriei cu trenul.

27 ianuarie 2010

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA vă informează că circulaţia feroviară la nivel naţional se desfăşoară în condiţii de iarnă. În general, trenurile de călători ajung la destinaţie conform orelor din mersul trenurilor, cu excepţia garniturilor care vin din nordul ţării şi care pot acumula întârzieri de 15 - 70 de minute.
Situaţie întârzieri Gara de Nord, la ora 13.00
Sosire:

• R 826 Cluj Napocaa - Bucureşti Nord - 50 minute
• Ic 552 Suceava - Bucureşti Nord - 70 minute
• Acc 1662 Iaşi - Bucureşti Nord - 15 minute

Celelalte trenuri, aflate în grafic, ajung în Gara de Nord conform orelor din mersul trenurilor
Plecare

• trenurile pleacă regulat din Gara de Nord

Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. cere scuze călătorilor care, din cauza vremii nefavorabile, ajung la destinaţie cu întârziere şi, totodată,recomandă publicului călător ca înainte de efectuarea călătoriei să solicite informaţii despre întârzierile produse în traficul feroviar la staţiile şi agenţiile CFR din Bucureşti şi din ţară, la telefon 021/9521.

27 ianuarie 2010

Trenurile de călători anulate în data de 27 ianuarie 2010
CFR Călători informează că astăzi, 27 ianuarie 2010, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, sunt anulate pe unele secţii de circulaţie un număr de 48 trenuri de călători, astfel:

• trenul Accelerat 1982 în relaţia Bucureşti Nord – Medgidia – Tulcea Oraş;
• trenurile Personal 8381 şi  8384 în relaţia Constanţa – Mangalia şi retur;
• trenurile Personal 8122 şi 8123 în relaţia Slobozia Veche - Bucureşti Nord;
• trenurile Personal 7584 şi 7585 în relaţia Tecuci – Mărăşeşti şi retur;
• trenul Personal 7571 în relaţia Mărăşeşti – Galaţi;
• trenurile Personal 7052 şi 7051 în relaţia Făurei – Urziceni şi retur;
• trenurile Personal 6311 şi 6316 în relaţia Tecuci – Bârlad şi retur;
• trenul Personal 6420 în relaţia Fălciu – Bereşti;
• trenul Personal 6301 în relaţia Bereşti – Bârlad;
• trenul Personal 6423 în relaţia Bârlad – Fălciu Nord;
• trenurile Personal 6421 şi 6422 în relaţia Bârlad – Fălciu Nord şi retur;
• trenul Personal 6304 în relaţia Bârlad – Bereşti;
• trenul Personal 6303 în relaţia Bereşti – Bârlad;
• trenul Personal 6435-2/6435 în relaţia Vaslui – Huşi;
• trenul Personal 6436 în relaţia Huşi – Crasna;
• trenurile Personal 6431 şi 6432 în relaţia Crasna – Huşi şi retur;
• trenurile Personal 6433 şi 6434/6434-1 în relaţia Crasna – Huşi şi retur;
• trenurile Personal 5723, 5720, 5721, 5722 în relaţia Suceava – Câmpulung Moldovenesc şi retur;
• trenurile Personal 5741, 5742, 5740 în relaţia Câmpulung Moldovenesc - Ilva Mică- Vatra Dornei şi retur;
• trenurile Personal 5754/5754 -1, 5755-2/ 5755,  5752/ 5752-1 şi 5753-2/5753 în relaţia Câmpulung Moldovenesc – Moldoviţa şi retur;
• trenul Personal 5732 în relaţia Cacica – Suceava;
• trenurile Personal 5506, 5509, 5733, 5736, 5510, 5501, 5502, 5505 în relaţia Suceva Nord – Paşcani şi retur;
• trenul Personal 5735/5730 în relaţia Cacica – Suceava Nord şi retur;
• trenul Personal 5631 în relaţia Gura Putnei – Putna;
• trenul Personal 5632 în relaţia Putna – Dorneşti.

Recomandăm pasagerilor ca înainte de efectuarea călătoriei să solicite informaţii despre modificările survenite în circulaţia trenurilor de călători în staţiile şi agenţiile CFR sau la telefon: 021/9521.
CFR Călători regretă inconvenientele create şi asigură pasagerii că măsurile care se iau în cadrul Comandamentului de iarnă al societăţii, au ca principal scop siguranţa călătoriei cu trenul.