28 aprilie 2010

Noi ameninţări şi provocări în aviaţia civilă – Prima Conferinţă de Drept Aerian din România şi Estul Europei
Bucuresti, 3-4 mai 2010, Grand Phoenicia Hotel
Biroul regional al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internationale (OACI) din Paris, împreună cu Delegaţia României la OACI, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Team Aviation Solutions Limited, reprezentată în România de Cabinet Individual A.C. Pop, în calitate de organizator, desfăşoară la Bucureşti, în perioada 3 – 4 mai 2010 o conferinţă pe probleme de drept aerian cu tema: Noi ameninţări şi provocări în aviaţia civilă.
Conferinţa doreşte să reunească sub aceeaşi cupolă specialişi în materia dreptului aerian din cadrul (OACI), Institutul de Drept Aerian şi Spaţial din cadrul Universităţii McGill din Montreal, precum şi din instituţii specializate din ţară şi din străinătate, care să împărtăşească din experienţa acumulată, să discute aspecte noi şi provocatoare pe care le ridică problemele juridice în contextul actual al aviaţiei civile, precum şi să realizeze schimb de informaţii.
Conferinţa are drept scop informarea, perfecţionarea şi specializarea participanţilor, ţinând cont de caracterul subiectelor ce se propun a fi discutate şi mai ales de experienţa şi expertiza vorbitorilor. Acest eveniment se doreşte a fi o modalitate de a aduce la cunoştinţa participanţilor, prin intermediul unor specialişti de renume în domeniu, a celor mai noi şi actuale informaţii în domeniul dreptului aerian.
Conferinţa este destinată cu precădere profesioniştilor şi experţilor din cadrul  Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Autorităţii Aeronautice Civile Române, precum şi a celor ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul aeroporturilor, companiilor aeriene, prestatorilor de servicii de navigaţie aeriană, asociaţii şi birouri de avocatură etc.
Președintele OACI, domnul Roberto Kobeh Gonzalez, se va afla în România în data de 3 mai 2010 şi va adresa câteva cuvinte auditoriului în deschiderea Conferinței.

27 aprilie 2010

Precizare
Referitor la articolul „700 de milioane de euro pentru zero kilometri de autostradă”, publicat în ediţia de marţi, 27 aprilie 2010, a „Ziarului Financiar”, facem următoarele precizări:
Afirmaţia potrivit căreia „din 1990 şi până în 2009 au fost 17 ani în care nu a fost finalizat niciun kilometru de autostradă” este complet eronată. Nu numai că din 1990 până în 2009 sunt, de fapt, 20 de ani, dar în această perioadă au fost realizaţi 189,8 km autostradă (Bucureşti – Feteşti, varianta ocolitoare Piteşti şi Turda – Gilău).
Chiar autorul articolului a scris într-un articol din luna ianuarie că anul trecut au fost finalizaţi 42 de km de autostradă, între Câmpia Turzii şi Gilău.
Pentru informare, precizăm că anul acesta se lucrează pe următoarele sectoare de autostradă: Varianta ocolitoare Sibiu, Bucureşti – Ploieşti, Varianta ocolitoare Arad, Arad – Timişoara, Cernavodă – Medgidia, Medgidia – Constanţa, Varianta ocolitoare Constanţa, Gilău – Câmpia Turzii.
Anul acesta, pentru construcţia autostrăzilor avem alocat de la buget doar 30% din necesarul de finanţare. Fondurile alocate pentru construcţia unei autostrăzi sunt pentru: exproprieri, proiectare, consultanţă şi execuţie. Aşadar suma alocată pentru autostrăzi nu este dedicată “inaugurării unei porţiuni” – după cum scrie autorul articolului – ci pentru multe alte lucrări necesare construcţiei.
De asemenea, mai facem precizarea că din momentul proiectării şi până la realizarea unei autostrăzi se poate ajunge la o perioadă medie de 3 – 7 ani (funcţie de finanţare, dificultatea lucrării şi lungime).

26 aprilie 2010

PHARE 2004 a finanţat Asistenţă tehnică pentru aplicaţia financiară pentru companiile de cale ferată
Prin Programul Programul PHARE 2004 a fost finanţat proiectul Asistenţă tehnică pentru aplicaţia financiară pentru companiile de cale ferată.
În urma finalizării acestui proiect CN CFR SA , CN CFR Călători şi CN CFR Marfă, au beneficiat de asistenţă tehnică privind întărirea sistemului de management financiar al companiilor de cale ferată.
Valoarea contractului de asistenţă tehnică a fost de 853.185 euro (finanţare PHARE 63,67% - 543.223 Euro şi cofinanţare 36,33% - 309.962 Euro).
Autoritatea de Implementare pentru aceste proiect a fost Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Beneficiarii proiectului au fost CN CFR SA , CN CFR Călători şi CN CFR Marfă, iar calitatea de Consultant a fost deţinută de S&T România SRL.
Contractul şi-a atins obiectivele prevăzute în totalitate, contribuind la eficientizarea activităţii Beneficiarului şi atingerea standardelor europene.

14 aprilie 2010

Concesionarul Autostrazii Comarnic-Brasov, Carpatii Autostrada SA (Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Concessions Grand Projets SAS şi Aktor SA) au notificat, marti, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale precizand ca "denunta unilateral contractul de concesiune". Va prezentam atasat cele 3 pagini ale documentului.
Va anuntam ca ministrul Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu, va sustine luni, 19.04.2010, o conferinta de presa, sala hartilor, sediul MTI.

13 aprilie 2010

Referitor la articolul “230 de milioane de euro alocate fără licitaţie”, apărut în „Jurnalul Naţional” din data de 13.04.2010, facem următoarele precizări:
Contractul pentru realizarea obiectivului ,,Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti Otopeni” a fost atribuit prin licitaţie internaţională derulată în anul 1991. Lucrările acestui obiectiv complex s-au derulat în etape (faze) succesive decurgând din licitaţia respectivă.
Prin urmare nu se pune problema ca respectivul contract să fie un „cadou” sau „bani oferiţi fără licitaţie”, tocmai pentru că modernizarea şi dezvoltarea aeroportului se face în urma unui contract câştigat – repetăm – prin licitaţie internaţională.
Se poate constata cu uşurinţă că, în privinţa pretinsei „aprobări ilegale a acestei inginerii financiare”, care ar fi “atras atenţia procurorilor, iniţiindu-se un dosar penal”, afirmaţia este o pură ficţiune a “surselor” citate de autorii articolului, care – din păcate – nu au verificat respectivele invenţii.
Din păcate pentru credibilitatea articolului, ai cărui autori au fost dezinformaţi de „sursele din minister”, Tudor Bistreanu nu este nicidecum naşul ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, cei doi neavând nicio legătură de rudenie.
Pentru informarea publică, reluăm câteva detalii cunoscute deja de mass-media:
Lucrările aferente Fazei I a obiectivului mai sus menţionat au fost demarate în luna octombrie a anului 1994, şi nu în anul 1992 aşa cum se precizează în articol, această fază finalizându-se la începutul anului 1998.
Faza a II-a a fost demarată în noiembrie 1999, continuarea şi finanţarea lucrărilor din cadrul acestei faze fiind reglementate printr-o succesiune de acte normative, emise în perioada 1999 – 2007. Precizăm că lucrările cuprinse în Faza a II-a au fost finalizate în decembrie 2008, afirmaţia conform căreia „nici în ziua de azi [...] această etapă a lucrărilor nu a fost încheiată” fiind eronată.
Faza a III-a a obiectivului a fost demarată în ianuarie 2008 (mandatul fostului ministru al Transporturilor), urmare directă a acestui demers fiind iniţiată H.G. 852/2009, prin care s-a aprobat continuarea şi finanţarea lucrărilor aferente acestei faze. Lucrările au valoarea de aproximativ 150 de milioane euro (exclusiv TVA).
Referitor la lucrările aferente compatibilizării infrastructurii aeroportuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen, precizăm că în anul 2003, la care se face referire în articol, nu se cunoştea data aderării. Această dată (martie 2011) a fost comunicată abia în februarie 2008. În consecinţă, imediat după februarie 2008 au fost demarate formalităţile în vederea actualizării lucrărilor din cadrul Fazei a III-a în conformitate cu noile cerinţe, respectiv executarea acestora cu respectarea standardelor Schengen, ceea ce implică reconfigurarea fluxurilor de pasageri. Aceste formalităţi s-au concretizat prin apariţia H.G. nr. 852/2009.
La finalul Fazei a III-a se va asigura o capacitate totală a terminalelor de 6 milioane de pasageri pe an, faţă de cea actuală de 4,5 milioane, în condiţii sporite de calitate a serviciilor.