GEOSTRATEGIA CAILOR DE TRANSPORT

Prin pozitia sa geografica, prin traditiile si prin spiritul deschis al politicilor sale de buna vecinatate, Romania, cu o suprafata de peste 237,5 mii kmp si cca. 23 milioane locuitori, face parte, de facto, din familia tarilor europene si s-a angajat ireversibil pe calea integrarii in structurile europene si euro-atlantice.
Situata pe coridorul de tranzit dintre Europa de Vest si Orientul Mijlociu, ea insasi o putere regionala, producator si consumator, Romania, odata devenita independenta in a doua jumatate a secolului XIX, a inceput sa isi dezvolte transporturile investind resurse, talent si munca in crearea unor infrastructuri la nivelul tehnologic cel mai inalt al epocii.
Potentialul oferit de avantajele naturale - tara riverana la Marea Neagra si tara dunareana strabatuta pe o lungime de 1.075 km de cea mai importanta cale navigabila din Europa, fluviul Dunarea - a conferit Romaniei o pozitie strategica favorabila, in zona de confluenta a polilor generatori de transporturi din Europa, Balcani si Orientul Mijlociu.
Acestei pozitii i s-au conferit noi valente odata cu realizarea legaturii directe dintre Marea Neagra si Marea Nordului ca urmare a construirii Canalului Dunare-Marea Neagra in anul 1984 si a finalizarii caii navigabile Rhin-Main-Dunare in anul 1992.
Prin pozitia sa ca port la Marea Neagra si punct terminus a legaturii cu Marea Nordului, Portul Constanta reprezinta principala placa turnanta a fluxurilor de trafic din bazinul Marii Negre. Prin utilizarea Portului Constanta, rutele navigabile dintre Canalul Suez, zona de est a Marii Mediterane si Europa Centrala se scurteaza cu cca. 300 km.
Totodata, prin sistemele RO-RO si ferry-boat dezvoltate in Portul Constanta, se realizeaza conectarea dintre spatiul european si cel din Orientul Mijlociu, zona caucaziana si zona caspica, pe trasee cu mare potential de resurse energetice si de trafic de marfuri.
Prin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania a devenit o punte de legatura intre spatiul geografic al tarilor baltice si nordice si spatiul geografic al tarilor riverane Marii Negre.
Modificarile produse in spatiul fostei Iugoslavii si a fostei URSS au generat o restructurare totala a schemei traditionale de transport din zona si au condus la punerea in valoare a infrastructurilor de transport si a pozitiei geografice favorabile pe care Romania o detine.
Totodata, in vederea maririi gradului de atractivitate in porturile maritime si fluviale si in apropierea punctelor de trecere a frontierei au fost infiintate zone libere (in prezent functioneaza zonele libere Constanta Sud si Basarabi, Sulina, Galati, Braila, Giurgiu, Curtici-Arad) care pun la dispozitia investitorilor straini toate facilitatile specifice acestora.
Desi este recunoscut ca, din motive obiective, starea tehnica a infrastructurii romanesti nu corespunde in totalitate standardelor europene, trebuie metionata o realitate de cea mai mare importanta: Romania are o retea de infrastructuri (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport si la sistemele internationale de transport.
Prin pozitia geografica si prin reteaua de infrastructuri, Romania indeplineste indiscutabil rolul de placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est si Nord-Sud.

Structura retelei publice de infrastructuri de transport

Reteaua publica de infrastructuri din Romania cuprinde:

• reteaua feroviara publica acopera, practic, intreg teritoriul tarii, cu o densitate a liniilor de exploatare de 46,1 km/1000 kmp, asigurand legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine; lungimea retelei este de 10.981 km din care 2.965 km (27,0 %) linie dubla, 3.942 km (35,9 %) linie electrificata; reteaua este deservita in teritoriu de 1.051 statii si halte feroviare, 50 depouri si remize de locomotive, 120 revizii de vagoane si ateliere de zona si 106 sectii de intretinere a liniilor, lucrarilor de arta si instalatiilor de centralizare si telecomunicatii. In prezent, intreaga retea feroviara este in curs de reabilitare si modernizare pentru a permite trenurilor de calatori sa circule cu viteza de 160 km/h. Pe termen lung, se vor realiza viteze maxime de 200 km/h pentru trenurile de calatori si 120 km/h pentru trenurile de marfa.
• reteaua rutiera publica asigura accesul motorizat in majoritatea localitatilor tarii, densitatea retelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea retelei este de 73.435 km (exclusiv stradala) din care 14.685 km¹⁾ (20 %) drumuri nationale (4.672 km drumuri europene din care 113 km autostrazi) si 58.750²⁾ km drumuri judetene si comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare reteaua rutiera publica detine 24,6 % (18.084 km) drumuri modernizate, 28,4 % (20.836 km) drumuri cu imbracaminti usoare rutiere si 47 % (34.515 km) drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie reteaua majoritara a tarii, pe ele desfasurandu-se cca. 70 % din traficul rutier. Din reteaua de drumuri nationale 91 % au imbracaminti moderne, 8 % imbracaminti asfaltice usoare si 1 % sunt pietruite. In anul 1991 a fost lansat un program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 15 etape. Programul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in AGR - Acordul european privind principalele artere internationale de trafic rutier. In prezent se depun eforturi in scopul asigurarii intretinerii drumurilor.

Pentru a face fata traficului in general si pentru a preveni accesul traficului greu in localitati, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a prevazut un program de constructie a unor variante de ocolire a oraselor Craiova, Timisoara, Pitesti si Sibiu.
Ca urmare a finalizarii unor proiecte de reabilitare si efectuarii lucrarilor de reparatii capitale la drumurile nationale s-au imbunatatit parametrii tehnici ai drumurilor respective, reducandu-se lungimea drumurilor cu durata de exploatare expirata si obtinandu-se o crestere a capacitatii de circulatie si a sigurantei traversarii liniilor de cale ferata prin construirea de pasaje denivelate.
Drumurile judetene au o lungime de 28.128 km, din care 3.770 km modernizate, 15.276 km cu imbracaminti asfaltice usoare, 7.585 km pietruite si 1.497 km de pamant.
Drumurile comunale au o lungime de 30.622 km, din care 938 km modernizate, 4.440 km cu imbracaminti rutiere usoare, 18.022 km pietruite si 7.222 km de pamant. In cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale, in ultima perioada s-au pietruit cca. 1.480 km.

• reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si 26 porturi fluviale.

Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie.

• reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute aeriene functie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de catre EUROCONTROL.

Spatiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite atat pentru survol in conditiile asigurarii serviciului de control si dirijare a traficului aerian cat si pentru decolarea si aterizarea pe aeroporturile romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga lume.
Sistemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt deschise traficului intern si international de calatori si marfuri si 13 sunt cu specific deosebit, de interes local. Aeroportul International Bucuresti-Otopeni este aeroportul principal al Romaniei prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre.
Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.
In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a realizat un numar important de lucrari de reparatii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian in Arad, Bucuresti, Constanta) si s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe.

Integrarea infrastructurii romanesti in retelele europene de transport are in vedere promovarea interconectarii si interoperativitatii retelelor existente prin concentrarea atentiei asupra unor "artere de infrastructuri specifice" localizate pe traseul celor 10 coridoare paneuropene de transport care strabat zone geografice ale mai multor tari si leaga principalele centre economice si sociale ale acestora.
Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor continentului european si punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem, retelele de infrastructuri devenind astfel adevarate artere hranitoare ale pietei europene.
Totodata, prin dezvoltarea retelei pan-europene de infrastructuri de transport se creaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice.
Instrumentele care au stat la baza definirii coridoarelor paneuropene de transport care includ si Romania sunt acordurile europene dezvoltate in cadrul CEE-ONU (AGR, AGC, AGTC, TER si TEM³) rezultate din cele trei conferinte Paneuropene ale Transporturilor de la Praga (1991), Creta (1994) si Helsinki (1997) si Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr. 1692/96/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, amendata prin Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr. 1346/2001/EC din 22 mail 2001.
Cele 9 coridoare³ pan-europene de transport au fost stabilite la Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Creta (martie 1994). La cea de-a treia Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki, s-a convenit asupra ajustarii coridoarelor paneuropene de transport prin adaugarea unui nou coridor la cele 9 deja definite. La aceasta conferinta au fost definite si 4 Zone Pan-Europene de Transport. Astfel, Europa este traversata de 10 Coridoare Pan-Europene de Transport si are definite 4 Zone Pan-Europene de Transport. Acestea sunt:
I.("Via Baltica") Helsinki-Tallinn-Riga-Kaunas-Varsovia si Riga-Kaliningrad-Gdansk
II. Berlin-Varsovia-Minsk-Moscova-Nizhnij Novgorod
III. Berlin/Dresda-Wroclaw-Lviv-Kiev
IV.Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Constanta-Istanbul-Salonic
V.Venetia-Trieste/Koper-Ljubljana-Budapesta-Uzgorod-Lviv
-ramura A: Bratislava-Zilina-Kosice-Uzgorod
-ramura B: Rijeka-Zagreb-Budapesta
-ramura C: Ploce-Sarajevo-Osijek-Budapesta
VI. Gdansk-Grudziadz/Varsovia-Katowice-Zilina
-ramura A: Katowice-Ostrava-Coridor IV
VII. Dunarea: Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra
VIII. Durres-Tirana-Skopje-Sofia-Varna
IX. Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis
-ramura A:Odessa-Ljubasevka
-ramura B:Kiev-Minsk-Vilnius-Kaunas-Klaipeda/Kaliningrad
X. Salzburg-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Nis-Skopje-Veles-Salonic
-ramura A: Graz-Maribor-Zagreb
-ramura B: Budapesta-Novi Sad-Belgrad
-ramura C: Nis-Sofia-coridor IV spre Istanbul
-ramura D: Veles-Bitola-Florina-Via Egnatia

Zonele Pan-Europene de Transport sunt:

• Zona Pan-Europeana de Transport a Marii Negre;
• Zona Pan-Europeana de Transport Arctic-Barents;
• Zona Pan-Europeana de Transport Marea Mediterana;
• Zona Pan-Europeana de Transport Marea Ionica-Adriatica.

Romania este traversata de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic, VII (Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra) si IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis).

Plecand de la definirea Coridoarelor Pan-Europene de Transport a fost definita Reteaua Pan-Europeana de Transport de pe teritoriul tarilor asociate in cadrul proiectului TINA (Evaluarea Necesitatilor de Infrastructura de Transport). Prin aceasta retea se va asigura interconectarea si interoperabilitatea intre reteaua de transport (rutiera, feroviara, cai navigabile interioare) la nivel national si cea europeana.
Prin Planul de amenajare a teritoriului national aprobat prin Legea nr. 71/1996 au fost definite directiile de dezvoltare ale retelelor nationale de infrastructuri, traseele si etapele de constructie a infrastructurilor de transport urmand sa se stabileasca pe baza studiilor de fezabilitate si a prioritatilor definite in strategiile sectoriale.
In prezent este in curs de promovare un proiect de lege care preia integral prevederile Deciziei Parlamentului European si a Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport. Prin aceasta lege se defineste reteaua paneuropeana de transport pe teritoriul Romaniei si dezvoltarea acesteia pana in anul 2015.

Retele europene de transport

• Drumuri europene
• Coridoare pan europene
• TER, TEM
• TINA
• TEN

• rutier

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a II-a, inceput in anul 1996 si aflat in curs de finalizare, vizeaza reabilitarea unor tronsoane de drumuri nationale de interes european si anume: DN 6 - Bucuresti - Alexandria; DN 2 Urziceni - Buzau - Ramnicu Sarat; DN 65 - Craiova - Slatina - Pitesti; DN 1 - Campina - Comarnic; DN 13 - Brasov - Sighisoara - Targu Mures; DN 15 - Turda - Cuci - Targu Mures; DN1F - Cluj - Zalau; DN 19 A - Zalau - Salaj - Satu Mare.
Acest proiect este finantat din imprumuturi de la BIRD, BERD, BEI si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a III-a, demarat in anul 1998 si aflat in curs de derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri: DN 1 - Cluj - Huedin; DN 2 - Rm. Sarat - Marasesti - Sabaoani; DN 24 - Tisita -Galati; Iasi - Sculeni; DN 28 - Sabaoani - Tg. Frumos - Podul Iloaiei - Iasi; DN1 Vestem - Miercurea Sibiului.
Acest proiect este finantat din imprumut de la BEI, Comisia Europeana prin Programul PHARE si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a IV-a, aflat in derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri: E 576 Cluj Napoca - Dej - Bistrita - Suceava; E 79 Petrosani - Simeria; E 70 Lugoj - Caransebes - Turnu Severin - Craiova.
Acest proiect este finantat de catre BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale DN6 Lugoj - Timisoara si constructie by-pass-uri Timisoara si Craiovaconsta in constructia rutei ocolitoare a orasului Timisoara, imbunatatirea DN 6 Timisoara-Lugoj, constructia rutei ocolitoare a orasului Craiova si servicii de consultanta.
Proiectul este finantat de catre JBIC si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de largire la 4 benzi a drumului national DN5 Bucuresti - Giurgiu,aflat in curs de derulare, este finantat prin Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de constructie a autostrazii Bucuresti - Constanta (tronsonul Bucuresti-Cernavoda), aflat in curs de derulare, cuprinde: finalizarea/construirea sectiunilor Bucuresti-Fundulea, Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si reabilitarea sectiunii existente Fetesti-Cernavoda.
Proiectul este finantat de catre BEI, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

• feroviar

- Proiectul de reabilitare si restructurare a CFR,lansat in anul 1997 si aflat in curs de derulare, vizeaza achizitia de masini si instalatii de intretinere cale, achizitia de material de cale (sina prinderi, etc.), reabilitarea vagoanelor calatori si marfa, reabilitarea materialului de tractiune, modernizarea sistem de telecomunicatii si dezvoltarea sistemului informatic IRIS, modernizarea tipografie Filaret, asistenta tehnica pentru restructurare.
Proiectul este cofinantat de catre BIRD, BERD, Guvernul Romaniei si Comisia Europeana prin Programul PHARE.

- Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferata Bucuresti - Brasov, lansat in 1999 si aflat in curs de derulare, vizeaza lucrari de terasamente (largirea platformelor, corectarea pungilor de balast, rectificarea nivelelor si corectarea curbelor), lucrari de protectie a raurilor (ziduri de intarire, gabioane, pereti de piatra si lucrari de drenaj), reabilitarea si inlocuirea a 11 poduri, reabilitarea si inlocuirea a 21 de podete tubulare, etc.
Proiectul este cofinantat de catre BEI si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare Bucuresti-Constanta: sectiunile de cale ferata Bucuresti-Baneasa si Fetesti-Constanta.
Proiectul este cofinantat de catre JBIC, Facilitatea ISPA si Guvernul Romaniei.

• naval

- Proiectul de dezvoltare a Portului Constanta Sud. Terminal de containere pe molul II S,aflat in derulare este cofinantat de JBIC si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de reabilitare a digurilor de larg in Portul Constanta,aflat in derulare, vizeaza repararea si completarea digurilor de adapostire a Portului Constanta Sud, si a celorlalte tronsoane de dig (de nord si sud) ale Portului Constanta.
Proiectul este finantat de catre BEI, Comisia Europeana prin Programul PHARE si Guvernul Romaniei.

- Proiect privind mediul si infrastructura in Portul Constanta,aflat in derulare, consta in intocmirea studiilor pregatitoare, constructia, achizitia de bunuri si servicii pentru punerea in functiune si operarea facilitatilor de management al deseurilor in Portul Constanta, impreuna cu modernizarea furnizarii energiei electrice pentru port.
Proiectul include toate lucrarile de constructii necesare, sistemele auxiliare, sistemele de siguranta, protectia impotriva incendiului, electrice, control si monitorizare. Toate facilitatile vor fi proiectate in concordanta cu directivele respective ale Uniunii Europene.
Proiectul este finantat de catre BEI si Guvernul Romaniei.

• aerian

- Proiectul de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Bucuresti - Otopeni, faza a II-a, lansat in anul 1998, vizeaza lucrari de reabilitare a terminalului de pasageri - plecare, construirea unei noi platforme de parcare, construirea unui terminal cargo, reabilitarea si modernizarea drumurilor interne, extinderea si modernizarea parcului de vehicule, dotarea cu echipamente si insalatii moderne pentru operarea pe aeroport, modificari ale terminalelor de pasageri pentru cursele interne.
Proiectul este cofinantat de catre Midland Bank Londra si Guvernul Romaniei.

- Proiectul de modernizare a serviciilor de trafic aerian,lansat in anul 1993, vizeaza proiectarea, achizitionarea, implementarea si operarea instalatiilor si echipamentului in scopul de a creste eficienta, capacitatea si siguranta traficului aerian.
Proiectul este cofinantat de BEI si fonduri proprii ale ROMATSA.

Situatia actuala a retelei de transport rutier pe coridoarele paneuropene de transport este urmatoarea:

Optiunile strategice in domeniul infrastructurilor de transport au in vedere dezvoltarea unor retele de infrastructuri fizice specializate si eficiente, compatibile cu infrastructurile europene si internationale care sa sustina dezvoltarea durabila a teritoriului national si care sa asigure:

• afirmarea pozitiei Romaniei ca principala placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele rute geografice Vest-Est si Nord-Sud;
• organizarea retelelor nationale pentru toate modurile de transport, astfel incat sa se asigure o mai buna acoperire a teritoriului;
• eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si al calitatii transportului si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetatenilor;
• dezvoltarea transportului intermodal atat in trafic cat si in zonele de impact cu principalele coridoare europene;
• asigurarea unei cat mai mari securitati in transport si a protectiei mediului inconjurator.

Obiectivele specifice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Totodata se are in vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza si sunt axate in general pe:

• stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea in exploatare a sistemului de transport;
• aducerea in parametrii de functionare si valorificarea capacitatilor existente prin repararea si modernizarea infrastructurilor;
• inlaturarea sau prevenirea aparitiei restrictiilor de circulatie si eliminarea blocajelor si aglomerarilor;
• cresterea capacitatii pe anumite sectiuni ale coridoarelor paneuropene de transport IV, VII, IX si continuarea lucrarilor pentru realizarea retelei TINA, in vederea asigurarii interconectarii si interoperabilitatii intre rute si moduri de transport;
• interconectarea cu coridorul TRACECA;
• promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
• integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala.

Programele/proiectele care sustin realizarea obiectivelor specifice au in vedere si relansarea activitatii constructorilor si furnizorilor de materiale, echipamente si instalatii din Romania, in beneficiul atat al utilizatorilor cat si al consumatorilor finali.

Pe moduri de transport, se are in vedere:

• in transporturile rutiere:
• dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor europene si nationale cu accent pe sectiunile situate pe traseele coridoarelor paneuropene de transport IV si IX:
• lucrãri de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in:
• etapa a II-a - 694 km si program de sigurantã rutierã si dezvoltare institutionalã;
• etapa a III-a - 550 km;
• etapa a IV-a - 654,5 km;
• etapa a V-a - 863 km;
• etapa a VI-a - 627,7 km;
• etapa a VII-a - 824,7 km;
• etapa a VIII-a - 527,5 km;
• etapa a IX-a - 524 km;
• etapa a X-a - 504 km;
• etapa a XI-a - 543 km;
• etapa a XII-a - 471 km;
• etapa a XIII-a - 558 km;
• etapa a XIV-a - 568 km;
• etapa a XV-a - 604 km.
• continuarea programului de reabilitare, constructii autostrazi si modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor IV si IX:
• autostrada Bucuresti-Ploiesti-Brasov⁵⁾
• autostrada Bucuresti-Constanta: Tronsonul Bucuresti - Fundulea - Lehliu - Fetesti - Cernavodã
• autostrada Nãdlac - Arad-Timisoara
• modernizarea si extinderea la patru benzi a DN 5 Bucuresti-Giurgiu
• inceperea constructiei variantelor de ocolire de-a lungul coridorului IV (Deva, Orãstie, Sebes, Sibiu, Pitesti);
• centura de nord⁶⁾ a municipiului Bucuresti;
• centura de sud a municipiului Bucuresti;
• continuarea lucrarilor de modernizare a punctelor de trecere a frontierei (Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad)
• pod rutier peste fluviul Dunarea in zona Braila⁷⁾;
• pod mixt (rutier si feroviar) peste fluviul Dunarea in zona Calafat-Vidin⁸⁾;
• continuarea lucrarilor de reparatii capitale si intretinere curenta la drumurile nationale.
• in transporturile pe caile ferate:
• continuarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii situate pe reteaua TINA
• Bucuresti-Brasov (167 km) pentru circulatie cu viteze sporite (vmax - 160 km/h pe anumite tronsoane);
• Bucuresti-Constanta (227 km) pentru circulatie cu viteze sporite (vmax - 160 km/h pe anumite tronsoane);
• inceperea reabilitarii infrastructurii pe tronsoanele feroviare

- Frontiera - Curtici - Arad - Simeria (184 km);

• Simeria - Alba Iulia - Coslariu - Sighisoara - Brasov (296,5 km);
• Craiova - Leu - Pod nou peste Dunare - Calafat (146 km);
• Craiova-Strehaia- Drobeta Turnu Severin (114 km);
• Drobeta-Turnu Severin-Caransebes-Timisoara-Arad (267 km).

- Ploiesti -Focsani - Pascani- Iasi - Ungheni (422 km);

• Bucuresti - Videle - Giurgiu (114 km).
• modernizarea la nivelul standardelor europene a 13 statii de cale ferata;
• modernizarea instalatiilor de centralizare electronica din 18 statii mari de cale ferata situate pe coridoarele IV si IX;
• modernizarea retelei de telecomunicatii prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;
• reluarea lucrarilor abandonate pentru mentinerea in exploatare si imbunatatirea parametrilor de functionare a liniilor si instalatiilor (Rm. Valcea - Valcele⁹⁾; Albeni-Seciuri-Alunul; Harlau- Flamanzi; Dangeni-Saveni-Darabani);
• consolidarea infrastructurilor feroviare in zona Portile de Fier;
• realizarea de noi linii electrificate;
• proiecte de achizitii de masini, utilaje, echipamente si instalatii necesare la intretinerea infrastructurii feroviare;
• introducerea unui sistem computerizat de rezervare a locurilor si emitere a tichetelor de calatorie;
• continuarea lucrarilor de reparatii capitale si intretinere curenta.
• in transporturile navale:
• lucrari de amenajari hidrotehnice si asigurarea adancimilor la bara Sulina
• amenajãri taluzuri inalte si apãrãri de maluri pe Canalul Dunãre Marea Neagrã
• protectii si consolidãri de maluri pe Canalul Poarta Albã - Midia - Nãvodari
• amenajari pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunare (Calarasi - Sulina) inclusiv sistem de semnalizare si masuratori topohidrografice pe Dunare
• imbunatatirea conditiilor de navigatie intre Calarasi si Cernavoda (redistribuirea debitelor de apa in zona de bifurcatie a bratului Bala din Dunare - lungime sector 48 km);
• lucrari de aparare si consolidari de maluri pe canalul Sulina (lungime sector 51 km).
• reabilitarea Portului Constanta (dragaje pe senalele de acces, bazine de manevra, bazine portuare, fosii) si continuarea lucrãrilor la digurile de nord (reparatii sectiuni 300 m si 150 m) si sud (completarea partii superioare, peste 4000 m)
• prelungire cu 1 km a digului de larg din Portul Constanta
• ecologizare Port Constanta si constructie statie de alimentare electricã (P IV)
• terminal de containere in Portul Constanta (mol II S - capacitate faza I - 300 mii TEU/an)
• terminal de cereale in portul Constanta
• terminal de gaze lichefiate - Port Constanta
• terminal petrolier in Portul Constanta
• gara maritima de pasageri in Portul Constanta
• terminal de containere in portul Drobeta Turnu Severin.
• in transportul aerian:
• modernizarea aeroporturilor internationale Bucuresti Baneasa, Constanta, Timisoara
• dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni cu obiective cuprinse in Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare pentru perioada 1999-2015 (OG nr.64/1999)
• amenajarea de spatii comerciale si parcari supraetajate pentru autoturisme,etc. la Aeroportul International Bucuresti Otopeni - etapa a II-a
• modernizarea aeroporturilor regionale Arad, Bacau, Cluj Napoca, Iasi, Oradea, Suceava, Sibiu, Tulcea.

De asemenea, se va urmari realizarea principalelor proiecte de infrastructura (feroviar, rutier, cai navigabile) cuprinse in Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Identificarea, fundamentarea si stabilirea prioritatilor (din punct de vedere al cerintelor)/proiectelor are la baza strategiile sectoriale si studiile realizate¹⁰⁾ inclusiv cu consultanta externa in cadrul programelor Phare¹¹⁾.
Ierarhizarea si etapizarea realizarii in timp a proiectelor prioritare au la baza atat cerintele impuse de atingerea obiectivelor strategice asumate cat si posibilitatile de acoperire a efortului financiar necesar realizarii lor.

NOTA

¹⁾ in administratia AND-RA-Ministerul Lucrarilor Publice,Transporturilor si Locuintei

²⁾ in administratia celor 42 RAJDP-uri.

³⁾ AGR - Acordul european privind principalele artere internationale de trafic rutier
AGC - Acordul european privind principalele linii feroviare internationale
AGTC - Acordul european privind principalele linii internationale de transport combinat si instalatiile aferente
TER - Calea Ferata Trans-Europeana
TEM - Autostrada Trans-Europeana Nord-Sud

⁴⁾ Prin coridor de transport se intelege infrastructura de transport rutier, feroviar, porturi-maritime si fluviale, cai navigabile, combinat, inclusiv dotarile auxiliare (drumuri de acces, statii de frontiera, statii de intretinere, terminale de marfa si pasageri, depozite, dispozitive necesare dirijarii traficului) si conexiunile acestora cu infrastructurile tuturor modurilor de transport de pe rute care au legatura cu coridorul.

⁵⁾ autostrada Bucuresti-Ploiesti-Brasov constituie o componenta noua a retelei TINA care leaga Bucurestiul si centrele generatoare de trafic din zona Vaii Prahovei (Ploiesti, Campina, Comarnic, Brasov) si deserveste una din cele mai importante zone turistice ale Romaniei.

⁶⁾ centura de nord a municipiului Bucuresti fluidizeaza circulatia prin municipiul Bucuresti prin eliminarea traversarii acestuia pe relatiile nord-sud si nord-est si realizeaza legatura intre autostrada Bucuresti-Constanta (si celelalte drumuri nationale situate in partea de sud-est a tarii) si autostrada Bucuresti-Brasov

⁷⁾ podul rutier peste fluviul Dunarea in zona Braila constituie o noua legatura intre coridoarele VII si IX, prin care se va asigura eliminarea disfunctionalitatilor generate de traversarea Dunarii si fluidizarea circulatiei intre Dobrogea si Moldova.

⁸⁾ podul mixt (rutier si feroviar) peste Dunare asigura continuitatea retelei feroviare si rutiere pe coridorul IV intre Romania si Bulgaria; cuprinde infrastructura conexa de pe teritoriul Romaniei (infrastructura situata pe teritoriul Romaniei care face legatura dintre pod si infrastructura feroviara si rutiera de acces existenta)

⁹⁾ linia Ramnicu Valcea-Valcele realizeaza o legatura directa intre Bucuresti si vestul tarii (redusa cu cca. 130 km fata de ruta Bucuresti-Brasov) cu impact direct asupra dezvoltarii economice a zonei

¹⁰⁾ Strategia de reabilitare a drumurilor nationale;
Strategia de dezvoltare a Programului National de Autostrazi;
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din Romania in perioada 2001-2010;
Strategia in transportul public feroviar de calatori din Romania in perioada 2001-2010;
Strategia de dezvoltare a transportului public feroviar de marfa pe perioada 2001-2005;
Program de investitii in domeniul transporturilor;
Evaluarea costurilor aderarii la Uniunea Europeana

¹¹⁾ Evaluarea necesarului de Infrastructura de transport in Europa Centrala si de Est - TINA (1999)
Costurile infrastructurii de transport in tarile candidate la aderare (1999)
Costuri si beneficii ale extinderii sectorului de Transporturi (1999)
Master Plan General de Transporturi pentru Romania (1999)